tag:blogger.com,1999:blog-18644408202753702752024-03-13T17:48:17.284+02:00JURNAL ROMÂNESCCĂLĂTORII VIRTUALE PRIN ŢARĂ!Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.comBlogger154125tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-43615441711029773962015-01-05T14:00:00.000+02:002015-01-05T14:00:14.523+02:00Crăciunul la Români<!--[if gte mso 9]><xml>
<o:OfficeDocumentSettings>
<o:AllowPNG/>
</o:OfficeDocumentSettings>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:TrackMoves/>
<w:TrackFormatting/>
<w:HyphenationZone>21</w:HyphenationZone>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:DoNotPromoteQF/>
<w:LidThemeOther>RO</w:LidThemeOther>
<w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian>
<w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
<w:SplitPgBreakAndParaMark/>
<w:EnableOpenTypeKerning/>
<w:DontFlipMirrorIndents/>
<w:OverrideTableStyleHps/>
</w:Compatibility>
<m:mathPr>
<m:mathFont m:val="Cambria Math"/>
<m:brkBin m:val="before"/>
<m:brkBinSub m:val="--"/>
<m:smallFrac m:val="off"/>
<m:dispDef/>
<m:lMargin m:val="0"/>
<m:rMargin m:val="0"/>
<m:defJc m:val="centerGroup"/>
<m:wrapIndent m:val="1440"/>
<m:intLim m:val="subSup"/>
<m:naryLim m:val="undOvr"/>
</m:mathPr></w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="false"
DefSemiHidden="false" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="371">
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" QFormat="true" Name="Normal"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 9"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 6"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 7"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 8"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 9"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Normal Indent"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="footnote text"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="annotation text"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="header"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="footer"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index heading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="35" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="caption"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="table of figures"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="envelope address"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="envelope return"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="footnote reference"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="annotation reference"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="line number"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="page number"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="endnote reference"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="endnote text"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="table of authorities"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="macro"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="toa heading"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Bullet"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Number"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Bullet 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Bullet 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Bullet 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Bullet 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Number 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Number 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Number 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Number 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="10" QFormat="true" Name="Title"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Closing"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Signature"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="Default Paragraph Font"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text Indent"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Continue"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Continue 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Continue 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Continue 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Continue 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Message Header"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="11" QFormat="true" Name="Subtitle"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Salutation"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Date"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text First Indent"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text First Indent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Note Heading"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text Indent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text Indent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Block Text"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Hyperlink"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="FollowedHyperlink"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="22" QFormat="true" Name="Strong"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="20" QFormat="true" Name="Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Document Map"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Plain Text"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="E-mail Signature"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Top of Form"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Bottom of Form"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Normal (Web)"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Acronym"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Address"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Cite"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Code"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Definition"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Keyboard"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Preformatted"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Sample"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Typewriter"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Variable"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Normal Table"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="annotation subject"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="No List"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Outline List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Outline List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Outline List 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Simple 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Simple 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Simple 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Classic 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Classic 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Classic 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Classic 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Colorful 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Colorful 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Colorful 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Columns 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Columns 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Columns 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Columns 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Columns 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 6"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 7"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 8"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 6"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 7"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 8"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table 3D effects 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table 3D effects 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table 3D effects 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Contemporary"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Elegant"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Professional"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Subtle 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Subtle 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Web 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Web 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Web 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Balloon Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="Table Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Theme"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" Name="Placeholder Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" QFormat="true" Name="No Spacing"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" Name="Revision"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="34" QFormat="true"
Name="List Paragraph"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="29" QFormat="true" Name="Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="30" QFormat="true"
Name="Intense Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="19" QFormat="true"
Name="Subtle Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="21" QFormat="true"
Name="Intense Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="31" QFormat="true"
Name="Subtle Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="32" QFormat="true"
Name="Intense Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="33" QFormat="true" Name="Book Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="37" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="Bibliography"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="TOC Heading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="41" Name="Plain Table 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="42" Name="Plain Table 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="43" Name="Plain Table 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="44" Name="Plain Table 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="45" Name="Plain Table 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="40" Name="Grid Table Light"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46" Name="Grid Table 1 Light"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51" Name="Grid Table 6 Colorful"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52" Name="Grid Table 7 Colorful"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="Grid Table 1 Light Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="Grid Table 6 Colorful Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="Grid Table 7 Colorful Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="Grid Table 1 Light Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="Grid Table 6 Colorful Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="Grid Table 7 Colorful Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="Grid Table 1 Light Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="Grid Table 6 Colorful Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="Grid Table 7 Colorful Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="Grid Table 1 Light Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="Grid Table 6 Colorful Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="Grid Table 7 Colorful Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="Grid Table 1 Light Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="Grid Table 6 Colorful Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="Grid Table 7 Colorful Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="Grid Table 1 Light Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="Grid Table 6 Colorful Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="Grid Table 7 Colorful Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46" Name="List Table 1 Light"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51" Name="List Table 6 Colorful"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52" Name="List Table 7 Colorful"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="List Table 1 Light Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="List Table 6 Colorful Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="List Table 7 Colorful Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="List Table 1 Light Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="List Table 6 Colorful Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="List Table 7 Colorful Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="List Table 1 Light Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="List Table 6 Colorful Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="List Table 7 Colorful Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="List Table 1 Light Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="List Table 6 Colorful Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="List Table 7 Colorful Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="List Table 1 Light Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="List Table 6 Colorful Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="List Table 7 Colorful Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="List Table 1 Light Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="List Table 6 Colorful Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="List Table 7 Colorful Accent 6"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:8.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:107%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri",sans-serif;
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-language:EN-US;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"><span style="text-decoration: none;">Crăciunul</span>
în <span style="text-decoration: none;">România</span></span></b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> este o <span style="text-decoration: none;">sărbătoare</span>
principală anuală, la fel ca în majoritatea statelor creștine. Crăciunul a fost
introdus odată cu apariția <span style="text-decoration: none;">creștinismului</span>
în România, dar a avut o perioadă de întrerupere în timpul <span style="text-decoration: none;">comunismului</span>
când religia, <span style="text-decoration: none;">Iisus Hristos</span> și Crucea au fost interzise.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Sărbătoarea
Nașterii Domnului se ține pe <span style="text-decoration: none;">25</span> și <span style="text-decoration: none;">26 decembrie</span>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Un vechi
obicei al românilor din satele unor zone ale țării, ca de pildă cele din Oltenia,
era acela ca în Ajunul Crăciunului, gospodarii să se trezească dimineața
devreme, să facă focul în sobă și cu o rămurică a unui pom din grădină să
jăruiască jarul stând la gura sobei și să spună: "Bună dimineața lui Ajun!
/C-a venit intr-un ceas bun /Să ne-aducă:porcii grași și unturoși /Și oamenii
sănătoși; /Vacile cu viței,oile cu miei,scroafele cu purcei,cloștile cu
pui,găinile cu ouă......și tot așa se continua cu ceea ce gospodarii doreau să
aibă, ca în final să se spună: La anul și la mulți ani!)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Cântarea <span style="text-decoration: none;">cântecelor de
stea</span> este o parte foarte importantă din festivitățile Crăciunului
românesc. În <span style="text-decoration: none;">prima zi de Crăciun</span>, mulți colindători umblă pe
străzile acoperite cu zăpadă ale orașelor și satelor, ținând în mână o stea
făcută din carton și hârtie, cu scene biblice pictate pe ea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Tradiția din
România cere ca cei mici să meargă din casă în casă, cântând cântece de stea și
recitând poezii sau legende, pe toată perioada Crăciunului. Liderul cară cu el
o stea din lemn, acoperită cu staniol și decorată cu clopoței și panglici
colorate. O imagine a Sfintei Familii este lipită în centru stelei și întreaga
creație este atașată de o coadă de mătură sau de un băț puternic.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; mso-outline-level: 4;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Colindatul creștin</span></b></div>
<br /><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Pentru cea
mai așteptată sărbătoare din decembrie, Crăciunul, românii au apelat în egală
măsură la tradiție, știind să accepte și obiceiuri mai recente. Întâmpinată cu
bucurie, Nașterea Mântuitorului aduce cu ea și o sumă de practici foarte vechi
prin care se celebra Solstițiul de Iarnă, momentul în care natura dă speranțe
că va renaște.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Obiceiul
colindatului a înglobat în el nu numai cântec și gest ritual, ci și numeroase
mesaje și simboluri ale unei străvechi spiritualități românești. El s-a păstrat
asociindu-se câteodată cu celebrarea marelui eveniment creștin care este
Nașterea Domnului Iisus Hristos. Există de asemenea cântece de stea (sau
colinde creștine), care au ca subiect Nașterea Domnului. În <span style="text-decoration: none;">ajunul Crăciunului</span>, pe înserat, în toate satele
din țară, începe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Nașterea Domnului și sunt
primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">În <span style="text-decoration: none;">Maramureș</span>,
cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la
fiecare casă iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul.
Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se poate bucura de mâncărurile
rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii și cozonacii, prăjiturile și
vinul. Cele trei zile de sărbătoare ale Crăciunului aduc liniște și pace în
case. Există și o perioadă de post culinar și spiritual ce se ține înaintea
Crăciunului,timp de șase săptămâni sfârșindu-se în noaptea de Crăciun. În ajun
de Crăciun există obiceiul de a se împodobii în casă sau în curte un brad cu
diferite globuri,cu beteală ori cu bomboane de ciocolată numite saloane.Cele
trei zile de Crăciun sunt 25,26 și 27 decembrie.În aceste zile sfânte se
respectă tradiții vechi de sute de ani.Colindatul este unul dintre aceste
obiceiuri.Atât grupuri de copii cât și grupuri de adulți se strâng laolaltă și merg
să colinde la casele vecinilor sau la casele altor oameni.Atunci se cântă
"O ce veste minunată",o melodie foarte veche și foarte populară în
popor,cât și "O brad frumos".Totodată colindătorii sunt serviți cu
produse alimentare(colaci făcuți în casă) sau bani.Persoanele de origine slave
din România sărbătoresc și în data de 7 ianuarie Crăciunul pentru că de fapt
Crăciunul lor este pe aceea dată la două săptămâni după Crăciunul
românesc,ortodox.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; mso-outline-level: 4;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Împodobirea bradului</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; mso-outline-level: 4;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Pomul de
Crăciun, așa cum îl cunoaștem noi astăzi, decorat cu globuri în care se
reflectă lumina scânteietoare a lumânărilor sau a instalației electrice, nu a
fost dintotdeauna împodobit astfel.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Deși în
Europa originea sa precreștină nu mai e contestată de nimeni, părerile rămân
totuși împărțite: unii văd în el o reprezentare a ,,arborelui lumii’’, alții îl
consideră o referire directă la ,,arborele Paradisului’’, împodobit cu mere de
un roșu aprins, care amintesc de păcatele comise de primii oameni, înainte de
alungarea lor din rai.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Până în sec.
al 15-lea, crenguțele verzi cu care erau împodobite casele cu ocazia
Crăciunului, ca și darurile care le făceau oamenii unii altora, erau
considerate tradiții păgâne. Dar nu peste multă vreme în locul acestora va fi
folosit un arbore întreg.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Conform documentelor,
în <span style="text-decoration: none;">1605</span>
la <span style="text-decoration: none;">Strasbourg</span>
a fost înălțat primul pom de Crăciun, într-o piață publică. Nu avea încă
lumânări și era împodobit cu mere roșii. În <span style="text-decoration: none;">1611</span>, la <span style="text-decoration: none;">Breslau</span>,
ducesa Dorothea Sybille von Schlesien împodobește primul brad așa cum îl
cunoaștem noi astăzi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">După <span style="text-decoration: none;">1878</span>, decorațiunile
(globurile) de Crăciun din sticlă argintată de <span style="text-decoration: none;">Turingia</span>
au tot mai mult succes, așa că această tradiție pur germană va cuceri întreaga
lume, fiind adoptată pretutindeni, fie că este vorba despre țări din <span style="text-decoration: none;">Asia</span>, <span style="text-decoration: none;">Africa</span>, <span style="text-decoration: none;">America de
Nord</span> și <span style="text-decoration: none;">de Sud</span> sau <span style="text-decoration: none;">Australia</span>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">La sfârșitul
sec. al 19-lea, în saloanele germane, sărbătoarea era de neconceput fără pomul
de Crăciun, împodobit și scânteietor. În <span style="text-decoration: none;">1776</span>, prin intermediul
soldaților germani care participau alături de englezi la războiul de
independență, tradiția pomului de Crăciun ajunge și în <span style="text-decoration: none;">Statele Unite</span>, iar în anul <span style="text-decoration: none;">1880</span> cucerește și Casa
Albă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">La noi
obiceiul a pătruns odată cu influența germană, când primii studenți români au
început să meargă la studii la universitățile din <span style="text-decoration: none;">Berlin</span> sau <span style="text-decoration: none;">Viena</span>, și la curtea regală
a dinastiei <span style="text-decoration: none;">Hohenzollern</span>, sosită în Țările Române în <span style="text-decoration: none;">1866</span> unde prinții și
prințesele au început să împodobească bradul, obiceiul fiind imediat imitat de
protipendada bucureșteană. Cântecul german de Crăciun <i><span style="text-decoration: none;">O Tannenbaum</span></i>, cu
versuri de Melchior Franck, puse pe o melodie populară din <a href="https://www.blogger.com/null" title="Silezia"><span style="text-decoration: none;">Silezia</span></a>,
din <span style="text-decoration: none;">secolul al XVI-lea</span>, devine în limba română <span style="text-decoration: none;">O brad frumos</span>,
iar obiceiul împodobirii bradului pătrunde în toate casele românilor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Informatiile sunt de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cr%C4%83ciun_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia" target="_blank">aici </a></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-21584880687342652342010-09-06T10:48:00.004+03:002010-09-06T10:57:30.056+03:00TURISM - Pestera Polovragi, Gorj<span style="color: rgb(204, 204, 204);">Cea mai mare si cea mai interesanta dintre pesterile vaii Oltetului este "Pestera lui Pahomie" de la Polovragi, un vechi meandru subteran al Oltetului, sapat in versantul stang al cheilor la 20 m fata de talveg si la 200 m de la intrarea in chei. </span><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDsX06NAI2YSZ-yNRzh2yd2nD1dLKIPcGEP8DQ_GZa_c78eb7KrnpBkQzSrmNwn0UdzySzK43_hALaZjEK8Szekmjy-7GOUVx1hf9lAkqiSFkvRsh8f0pncP04Tle_YA17p2GHy-AwOic/s1600/TT+intrare+Pestera+Polovragi.JPG"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDsX06NAI2YSZ-yNRzh2yd2nD1dLKIPcGEP8DQ_GZa_c78eb7KrnpBkQzSrmNwn0UdzySzK43_hALaZjEK8Szekmjy-7GOUVx1hf9lAkqiSFkvRsh8f0pncP04Tle_YA17p2GHy-AwOic/s320/TT+intrare+Pestera+Polovragi.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5513705777273692866" border="0" /></a><br /><br />Este o pestera lunga de peste 9000 m având galeria principala in cea mai mare parte orizontala din care se desprind mai multe culoare laterale in parte colmatate cu aluviuni. De-a lungul galeriei se disting trei sectoare.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5zaE_skUye3Sq7Vc1MRgkOaepfwmvR4SxqTBstbeAtCli3dpYL-AeYPh-UQd6mc2Z9FLLMxrqXGfi1Ntiv2jYG4LR1cd6p3r29hCjTlgo8c66piGyH4Ns_ofyXpAjIxE0vL4JB8LCUHo/s1600/pestera-polovragi-5.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5zaE_skUye3Sq7Vc1MRgkOaepfwmvR4SxqTBstbeAtCli3dpYL-AeYPh-UQd6mc2Z9FLLMxrqXGfi1Ntiv2jYG4LR1cd6p3r29hCjTlgo8c66piGyH4Ns_ofyXpAjIxE0vL4JB8LCUHo/s320/pestera-polovragi-5.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5513705756635291826" border="0" /></a><br /><br />Primul sector incepe de la fosta resurgenta si pâna la Culoarul Stâlpului si incepe cu doua culoare laterale mici, mai important fiind cel din dreapta numit "Culoarul liliecilor". Galeria, electrificata, continua cu inaltimi de 2-8 m si latimi in jur de 10 m. Sunt frecvente prabusirile, scurgerile din tavan, hornurile; aici se deschid culoare secundare mici, dar destul de impodobite cu calcita.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgH7bqp6B8nTtZ73It3SAefM-zgFzOZ0PKFkiuuyyy7Ellzt8B-6KmAJK-RglzjyZDqTwKTDdWDy4a3sDVB-rC9ilmSLywxGhqL4ZcR_q2soct_Tzc-wFRZ2ocrwY_O0sA1w3dyXA7v-Ns/s1600/polovragi-14754.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 313px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgH7bqp6B8nTtZ73It3SAefM-zgFzOZ0PKFkiuuyyy7Ellzt8B-6KmAJK-RglzjyZDqTwKTDdWDy4a3sDVB-rC9ilmSLywxGhqL4ZcR_q2soct_Tzc-wFRZ2ocrwY_O0sA1w3dyXA7v-Ns/s320/polovragi-14754.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5513705768969246066" border="0" /></a><br /><br />Sectorul Ogiva, delimitat de Culoarul Stâlpului si Culoarul Sufocat, incepe la aproximativ 400 m de la intrare. Pe parcursul lui se mentine aceeasi latime, insa inaltimea variaza intre 0,5 si 2 m. Gradul de concretionare se reduce, plafonul corespunzând unei suprafete de strat.<br /><br />Ultimul sector de la Culoarul Sufocat si capatul nordic al galeriei continua pestera pâna la un sorb colmatat. Aici inaltimea si latimea se reduc, iar formatiunile stalagmitice sunt mai numeroase spre extremitatile sectorului.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5MutickfT8PBFFYHvPbtNrwE84LeYUhjzDk_87G3m896mJWiNEMKSbwMJFlwn4gB3DiBO8Xi67W9mo3o-JuDxucXYsFbi-ZbvTJbvbakBU1kPFoX2N8knxea0EB9odhDl0mSCf8pAprI/s1600/pestera-polovragi_0.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5MutickfT8PBFFYHvPbtNrwE84LeYUhjzDk_87G3m896mJWiNEMKSbwMJFlwn4gB3DiBO8Xi67W9mo3o-JuDxucXYsFbi-ZbvTJbvbakBU1kPFoX2N8knxea0EB9odhDl0mSCf8pAprI/s320/pestera-polovragi_0.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5513705767518534642" border="0" /></a><br /><br />Pestera Polovragi este relativ calda, umeda, lipsita de curenti de aer. Biospeologic, pestera este putin interesanta, având o fauna saraca si o singura specie troglobionta: Trachysphera spelaea.<br /><br />Pestera prezinta deosebit interes din punct de vedere geomorfologic si peisagistic.<br /><br />Localizare: <iframe marginheight="0" marginwidth="0" src="http://www.google.ro/maps?f=q&source=s_q&hl=ro&geocode=&q=Polovragi&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.04394,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=Polovragi,+Gorj&ll=45.323186,23.826599&spn=0.675899,1.167297&z=9&iwloc=A&output=embed" width="425" frameborder="0" height="350" scrolling="no"></iframe><br /><small><a href="http://www.google.ro/maps?f=q&source=embed&hl=ro&geocode=&q=Polovragi&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.04394,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=Polovragi,+Gorj&ll=45.323186,23.826599&spn=0.675899,1.167297&z=9&iwloc=A" style="color: rgb(0, 0, 255); text-align: left;">Vizualizare hartă mărită</a></small><br /><br />Informatii preluate de <a href="http://www.calificativ.ro/index.php">aici</a>.Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com11tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-57031768885189133812010-08-05T16:54:00.003+03:002010-08-05T17:04:53.503+03:00TURISM - Manastirea Polovragi, Gorj<strong></strong> <p align="justify">Este situata la nord-est de Tg. Jiu, pe soseaua Tg. Jiu - Rm. Valcea, intr-un cadru pitoresc, la poalele muntelui Piatra Polovragilor. Intrarea in incinta manastirii se face printr-o poarta masiva din lemn, frumos sculptata, pe care scrie : "Bine este cuvantat cel ce vine intru numele Domnului". In partea dreapta a portii este o frumoasa troita din lemn sculptat, pe postament de beton, inchinata eroilor si martirilor Romaniei.<br /><br /></p> <p style="text-align: left;"><img style="width: 354px; height: 222px;" alt="Manastirea Polovragi" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/97-poarta.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify">Recentele cercetari istorice stabilesc vechimea manastirii Polovragi in jurul anului 1505, ctitori fiind Radu Comisul si Patru Spataru, fiii marelui boier Danciu Zamona mentionati intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tanar. In 1629, in timpul domnitorului Alexandru Ilies, manastirea intra in posesia jupanului Paraianu Milescu, ban al Craiovei. Timp de un secol si jumatate, documentele nu mai pomenesc nimic despre aceasta manastire. In 1643 Danciu Paraianu, construieste biserica actuala, cu ajutorul domnitorului Matei Basarab.<br /><br /></p> <p style="text-align: left;"><img style="width: 370px; height: 245px;" alt="Manastirea Polovragi" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/polovragi5.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p style="text-align: left;">Hrisov emis la 6 iulie 1648 de Matei Basarab, constituie prima atestare documentara a bisericii.<br />Inchinata Sfantului Mormant de cel de-al doilea ctitor al sau manastirea este rascumparata de domnitorul Constantin Brancoveanu de la Patriarhul Dositei al Ierusalimului, in anul 1693 si facuta metoc al manastirii Hurez. In timpul lui domnitorului Constantin Brancoveanu s-a restaurat biserica, careia i-a inaltat turla si i-a adaugat un pridvor in stil brancovenesc,s-a zugravit interiorul, a refacut chiliile, clopotnita, precum si zidurile de cetate. In timpul stapanirii austriece asupra Olteniei a fost trecuta in randl manastirilor corespunzatoare fortificatiilor defensive. Generalul Stainville a ales-o drept resedinta, adapostind intre zidurile ei un batalion de osti (1718-1739). Mai tarziu, la 27 aprilie 1802, manastirea a fost pradata de trupele talharesti ale lui Pasvantoglu. Legenda spune ca atunci calugarii au ascuns in apa Oltetului odoarele manastirii.</p><p style="text-align: left;"><img style="width: 372px; height: 241px;" alt="Manastirea Polovragi" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/pol4.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify">Biserica manastirii Polovragi cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este zidita in stil bizantin, avand forma trilobata cu abside laterale. Turla este de forma poligonala, cu firide largi, ornamentate in partea superioara si acoperita cu tabla ca si biserica . Naosul si pronaosul sunt spatioase, avand practic aceeasi marime. Catapeteasma executata din lemn de tei, reprezinta o adevarata capodopera a vechii sculpturi romanesti, avand o bogata ornamentatie cu impletituri florale. Pridvorul in stil brancovenesc este spatios, deschis, sustinut de opt coloane din piatra. In pridvor este piatra funerara a surorii ctitorului.<br /><br /></p> <p style="text-align: left;"><img style="width: 375px; height: 268px;" alt="Manastirea Polovragi" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/Manastireapolovragi2.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify">Pictura de traditie bizantina, executata in fresca a fost realizata in timpul lui Constantin Brancoveanu intre 1698-1705 (unele surse indica anii 1703-1712), de primii mesteri iesiti din scoala brancoveneasca de la Hurez ca: Andrei Constantinos, Gheorghe Istrate si Ranite.<br /><br /></p> <p style="text-align: left;"><img style="width: 377px; height: 227px;" alt="Manastirea Polovragi" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/polovragi03.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify">In nordul incintei, intr-o alta curte, se afla bolnita ctitorita de Episcopul Clement Lavrentie, 1732-1738. Biserica manastirii Polovragi este inconjurata de chilii, formand o puternica cetate de aparare. In ea se patrunde printr-o poarta masiva deasupra careia se inalta clopotnita.<br /><br /></p> <p style="text-align: left;"><img style="width: 380px; height: 219px;" alt="Manastirea Polovragi" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/pol2.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify">Manastirea are si o colectie muzeala, ce adaposteste o bogata colectie de icoane pe lemn si sticla, ce provin din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, precum si depozitul de carte veche ce cuprinde peste 3000 de volume in limbile romana, slavona si greaca.</p><p align="justify">Nota: informatiile sunt preluate integral de <a href="http://www.crestinortodox.ro/">aici</a>.<br /></p>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-78025271540896612802010-07-05T10:32:00.003+03:002010-07-05T10:45:19.682+03:00TURISM - Ada KalehInsula Ada-Kaleh, un pamant cu climat mediteranean, era asezata chiar in mijlocul Dunarii, la trei kilometri de Orsova. Legenda insulei se termina brusc in 1971. Atunci a fost dinamitata. Peste ramasitele ei au venit apele lacului de acumulare al barajului de la Portile de Fier 1. A fost odata, in mijlocul Dunarii, o insula in forma de stea. Ada-Kaleh - "Insula Cetatii". Pentru ea s-au batut secole de-a randul Imperiul Austro-Ungar si cel Otoman. Caci cine stapanea Ada-Kaleh, "un mic Gibraltar", cum l-au botezat istoricii, controla circulatia pe fluviu si pe uscat, in zona. Legendele despre Ada-Kaleh pornesc din vremurile argonautilor. Pana si Hercule ar fi incercat, candva, sa cucereasca cetatea din mijlocul Dunarii. Grecii au botezat-o Cotinusa - adica pamantul maslinilor salbatici.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKGixIV9cthuuMzqF_9rAzMi1ehdgpPVGlQhmqkXzAqewupI2SqfnFduvn8L8MfyrWQlSi7HP_ljAPXV-c0X4mlVUH8twpj6B6EAwc7K4vFl8B1I7YFO2Fk63VbidOrb4urD3wx7NYhWw/s1600/ada_kaleh1.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 238px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKGixIV9cthuuMzqF_9rAzMi1ehdgpPVGlQhmqkXzAqewupI2SqfnFduvn8L8MfyrWQlSi7HP_ljAPXV-c0X4mlVUH8twpj6B6EAwc7K4vFl8B1I7YFO2Fk63VbidOrb4urD3wx7NYhWw/s320/ada_kaleh1.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5490322586537315234" border="0" /></a><br /><br />In descrierile lui Herodot, insula apare cu numele Cyraunis. Cornelius Nepos o numea Cerne. Pe timpul cat a fost sub dominatia austro-ungara, insula s-a numit Carolina.<br />Prima atestare documentară este un raport al Cavalerilor Teutoni din 22 februarie 1430, despre fortificaţiile bănăţene, care vorbeşte despre <i>insula Saan</i> cu 216 oameni. Numele ei s-a schimbat de-a lungul timpului, însă de la 1430 devine cunoscută ca <i>Ada Kaleh</i>.<br />Dupa primul razboi mondial, in urma unui referendum, insula cu populatie musulmana a trecut la Romania, conform dorintei celor care o locuiau. Si a urmat jumatate de secol de fericire pentru locuitorii de pe insula. S-au bucurat de protectia lui Carol I, care se spune ca avea legaturi stranse cu mai-marele "mafiotilor" de atunci de pe insula. Prin bunavointa regelui, locuitorii de pe Ada-Kaleh au fost scutiti de taxe pentru comertul pe care il faceau. Esentele tari ale tutunului din tigaretele facute pe Ada-Kaleh au ajuns celebre. La fel si locum-ul (rahat turcesc) care se facea pe insula. Toate lucurile pe care le faceau - locum, dulceturi de smochine, bijuterii - erau minunate. Turcii de pe insula erau migalosi si intotdeauna produceau in cantitati mici. Ca sa faca un pic de locum, invarteau doua ore, fara sa se opreasca, la cazanul in care puneau zahar si petale de trandafiri<b>.</b> Acest paradis, cu smochini, turci cu salvari si turcoaice cu ferigea, a inceput sa se clatine la inceputul anilor '60. "Ne-a trezit la un moment dat ca fac masuratori pe insula. Am simtit ca vor sa ne mute. Era prin '64-'65. Mai apoi ne-au spus ca se face barajul", spune Musref Durgut, un turc nascut pe Ada-Kaleh, din parinti care se nascusera, la randul lor, pe Ada-Kaleh. <br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwPlne5IhF7Obncz7g7acIDXFzlyFuM3TbBTqTqPgkMaO4tLoOYI-GMp9K9e8dxhGCy0zJ3Q3qY97hsq2wXwCHbao4RNwjKAqepgqOczIhIyOLiiRW-Elj-8Ssx-pX6ghbClSixf2w4Ho/s1600/1229673248ada-kaleh-pom-dr..JPG"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 202px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwPlne5IhF7Obncz7g7acIDXFzlyFuM3TbBTqTqPgkMaO4tLoOYI-GMp9K9e8dxhGCy0zJ3Q3qY97hsq2wXwCHbao4RNwjKAqepgqOczIhIyOLiiRW-Elj-8Ssx-pX6ghbClSixf2w4Ho/s320/1229673248ada-kaleh-pom-dr..JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5490322580667024498" border="0" /></a><br /><br />Ca sa impiedice un mare scandal, autoritatile i-au momit pe cei 600 de locuitori ai insulei cu pasapoarte care le permiteau sa plece in Turcia, lucru nu tocmai de ici de colo in acea vreme. Apoi le-au mai promis un nou paradis - un proiect care prevedea ca Ada-Kaleh, de la cel mai tanar copac pana la marea cetate, va fi mutata pe Simian, o insula de langa Drobeta Turnu-Severin. O parte din locuitorii de pe Ada-Kaleh au luat drumul Turciei. Altii s-au dus spre Dobrogea, pe unde isi aveau neamurile. Nimeni nu s-a mutat pe Simian. Promisiunile autoritatilor fusesera vorbe in vant. Nu au mutat decat o parte din cetatea de pe Ada-Kaleh si cateva morminte musulmane. Totul aruncat la intamplare. Printre cladirile care au fost lasate pe Ada-Kaleh s-a numarat si geamia, cunoscuta pentru covorul ei rosu care pe atunci trecea drept cel mai mare din Europa. Fusese primit cadou de la un sultan. Covorul a luat drumul unei moschei din Turcia, geamia de la Ada-Kaleh a fost dinamitata.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_mQVcmdnLLHfabuVkyWwen-pYGlIShZs7mt2sGZkU9qduowqean8dyz9IMm57vPbiByQmpeDUET2OQTmr3LcH7VFawEMGCs8MAL0e7HxdbWwqnyHJ_e42Tvx6O42L9u1hxQAj-oIPH8s/s1600/adakaleh32.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 198px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_mQVcmdnLLHfabuVkyWwen-pYGlIShZs7mt2sGZkU9qduowqean8dyz9IMm57vPbiByQmpeDUET2OQTmr3LcH7VFawEMGCs8MAL0e7HxdbWwqnyHJ_e42Tvx6O42L9u1hxQAj-oIPH8s/s320/adakaleh32.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5490322593341619250" border="0" /></a><br /><br />Cei care au supravietuit dupa ce insula draga lor a fost inghitita de ape isi aduc aminte ca Ada-Kaleh mirosea a iasomie si a fructe coapte. Ca din fiecare curte te chema aroma de zahar pus la topit intr-un cazan, in care mesteca un turc, aruncand petale de trandafir si descantand pana avea sa se inchege deliciosul locum. Pe Ezarzia, strada principala, unde erau adunate mai toate pravaliile, te ademeneau arome puternice de tutun, fugite din narghilelele la care pufaiau turcii. Peste aromele de tutun juca mirosul ceaiului tare si al cafelei la nisip. Calatorul, imbatat de cafea si de rahatul tavalit in susan, pe care i le oferea negustorul turc, se aseza pe divanul scund, impodobit cu perne. Pleca incarcat de cutii cu tigarete, podoabe minunate si stofe grele. Dar numai dupa ce afla povestea sultanului Kaleh si a sotiei sale, Ada. Se spune ca femeia era atat de frumoasa, incat i-a sucit cu totul mintile sultanului, care le-a parasit pe celelalte neveste din harem. S-a izolat, impreuna cu Ada, pe insula din mijlocul Dunarii, ca sa aiba parte doar el de frumusetea ei. Nefericita, sultana s-a aruncat in Dunare in timpul unei calatorii. "Allah ekber..." - imamul din minaret chema la rugaciune. Pe Ezarzia se lasa liniste. Geamia care mirosea a smirna se umplea de turci imbracati in salvari si de turcoaice cu fata acoperita de ferigea. Pe marginile insulei, cetatea ridicata de austrieci din caramida trainica veghea la apus intoarcerea barcilor. Lotcile, incarcate in zori cu locum si tigarete de vanzare, pentru cei de pe mal, se intorceau goale. Cand au vazut, in 1971, cum insula pe care au trait a disparut in Dunare, multi batrani care locuisera pe Ada-Kaleh s-au imbolnavit si au murit, fara sa apuce sa mai profite de pasapoartele oferite.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhbbTbU1iQYef7ZOKnSBil5hJP5764EEmZbPiOIMNuxwxtF4SEhATYAzn8Gjou-yEdpFDlOuWb0pMJxFijnzxxvRT1YSEk6QOH-tb80MMoPo3xGoy1yuLw4Wk8EnQKLiY16TshAPNp45ZA/s1600/ada-kaleh.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 201px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhbbTbU1iQYef7ZOKnSBil5hJP5764EEmZbPiOIMNuxwxtF4SEhATYAzn8Gjou-yEdpFDlOuWb0pMJxFijnzxxvRT1YSEk6QOH-tb80MMoPo3xGoy1yuLw4Wk8EnQKLiY16TshAPNp45ZA/s320/ada-kaleh.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5490322599838320546" border="0" /></a><br /><br />Simian, insula pe care ar trebui sa renasca Ada-Kaleh, e la o distanta de 10 minute de mers cu salupa, din portul de la Drobeta Turnu-Severin. Simian nu se bucura nici de pozitia privilegiata, de "mic Gibraltar", pe care o avea "Insula cetate", si nici de un climat mediteranean. In anii '70, cand au sacrificat Ada-Kaleh pentru Portile de Fier, autoritatile s-au laudat ca vor reface pe Simian paradisul oriental inghitit de apele lacului de acumulare. Au adus bucati din cetatea de pe Ada-Kaleh si le-au lipit grosolan pe una din marginile Insulei Simian. Au adus si cazematele si o parte din cimitirul musulman. Dar cand au vazut ca locuitorii de pe Ada-Kaleh nu au de gand sa se mute pe Simian, au lasat insula in grija granicerilor. Frumoasele cazemate au ajuns grajduri pentru cai, inconjurate de gradinile de zarzavat pe care si le-au incropit satenii dintr-un sat de pe malul Dunarii. In acest moment, autoritatile de la Severin lucreaza impreuna cu o firma din Turcia la un proiect care sa invie, pe Simian, Ada-Kaleh. Proiectul are sprijinul Ambasadei Turciei in Romania. Vor fi ridicate replici fidele ale cladirilor de pe Ada-Kaleh. In afara de acestea, pe Simian ar mai urma sa apara un minihotel, restaurante, magazine. Cetatea ar urma sa adaposteasca si o serie de galerii de arta.<br /><br />Informatiile sunt preluate de <a href="http://www.jurnalul.ro/stire-editie-de-colectie/asa-a-fost-pe-ada-kaleh-33919.html">aici</a>.Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-33822308278022456002010-06-24T09:57:00.005+03:002010-06-24T10:18:51.099+03:00TURISM - Podul lui Traian<b>Podul lui Traian</b>, asa cum a fost numit de istorici, a fost un pod construit de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei, între primăvara anului 103 şi primăvara anului 105 pe Dunărea de Jos, la est de Porţile de Fier, în apropiere de oraşul Drobeta-Turnu Severin. Scopul construcţiei a fost de a facilita transportul trupelor romane conduse de Traian şi a proviziilor necesare celei de-a doua campanii militare de cucerire a Daciei regelui Decebal.<p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgS4fcgKJotmPuAugXzT9I1rgoWCvB5VWOUtIq5IO_yKJav2QcMkcUzJRy87lDoVnrT6oiknC4pwrxsGsuZBOurTYC1k5DipQWIlo2wtJS4ZExS8WOYkqUprI0hOrExYbmlzTTaAjrI1k/s1600/Macheta_podului_Traian.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 133px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgS4fcgKJotmPuAugXzT9I1rgoWCvB5VWOUtIq5IO_yKJav2QcMkcUzJRy87lDoVnrT6oiknC4pwrxsGsuZBOurTYC1k5DipQWIlo2wtJS4ZExS8WOYkqUprI0hOrExYbmlzTTaAjrI1k/s320/Macheta_podului_Traian.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5486233525209073794" border="0" /></a></p> <p>Măreţia arhitectonică şi tehnică a podului de peste Dunăre erau, cel puţin pentru antichitate, remarcabilă şi demonstrează importanţa strategică pe care Traian a dat-o construcţiei şi prin asta cuceririi Daciei. Cartea scrisă de Apolodor din Damasc despre construcţia acestui pod nu ne-a parvenit, dar dispunem de descrieri indirecte, şi chiar de detalii tehnice mulţumită autorilor Cassius Dio, Tzetzes, Chiliades şi Procopius din Cesarea. Toate aceste surse subliniază dificultăţile pe care le-a antrenat construcţia podului. S-a folosit o suprastructură din lemn fixată pe douăzeci de stâlpi din piatră ce avea formă paralelipipedică. La cele două capete, sudic şi nordic erau ridicate câte o monumentală poartă. Pe Columna lui Traian putem distinge o imagine stilizată a podului, cu mai puţini piloni, dar în principiu conformă surselor scrise şi care permite recunoaşterea tehnicii de îmbinare a lemnului şi pietrei.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9pIYUiTpJUQiMFtwBmIEIn_CAAZMYFRfqZSvWSax-D9qlswf_kfQWIoqkNiaKW-3mawcy961bmt1xK05Cs4iMoNWrA171eudVCvZWdtyLgz1ApfVny3-x79_uQLXhpjKFwVwUyek-2ow/s1600/podul-lui-traian.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9pIYUiTpJUQiMFtwBmIEIn_CAAZMYFRfqZSvWSax-D9qlswf_kfQWIoqkNiaKW-3mawcy961bmt1xK05Cs4iMoNWrA171eudVCvZWdtyLgz1ApfVny3-x79_uQLXhpjKFwVwUyek-2ow/s320/podul-lui-traian.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5486233548470320002" border="0" /></a></p> <p>S-a estimat că podul măsura 1135 de metri lungime, el legând castrul Pontes de pe malul sudic de aşezarea Drobeta de pe malul nordic. Aceasta din urmă devenise posesiune romană după primul război dacic (101-102). După Cassius Dio (LXVIII,13,1) podul avea aproximativ 46 - 50 de metri în înălţime şi 12 în lăţime. Cei douazeci de pilon sustinători fixaţi pe fundul nămolos al fluviului aveau o lăţime de 17,6 metri, iar deschiderea de arc (distanţa dintre două picioare succesive) era de aproximativ 50 de metri. Descrierea cea mai amănunţită a procesului de construcţie ne-o lasă Procopius din Cesarea în lucrarea <i>De aedificis</i> (IV, 6). Conform acesteia, romanii ar fi deviat parţial cursul fluviului folosind albia unui afluent sudic, secat. Astfel primii 10-12 piloni au fost ridicaţi pe uscat. Pentru construcţia celorlalţi s-au folosit cofraje din bârne de stejar cimentate şi sisteme de pompe.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlhkeehJBWmWss2wic00h0s8JMmWt0saNQ1BkecHsLhxvmxW_qcBl5Lft_3BPw-JgOFNEc_-oMrKfmN0tT3-_YLFkYpqF1MdVywKufgrfKOvdMQhL-cyImAmkMjRSbPUL3SCOxOXGiHUs/s1600/Piers_trajan_bridge.png"><img style="cursor: pointer; width: 177px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlhkeehJBWmWss2wic00h0s8JMmWt0saNQ1BkecHsLhxvmxW_qcBl5Lft_3BPw-JgOFNEc_-oMrKfmN0tT3-_YLFkYpqF1MdVywKufgrfKOvdMQhL-cyImAmkMjRSbPUL3SCOxOXGiHUs/s320/Piers_trajan_bridge.png" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5486233917907382994" border="0" /></a></p> <p>Placa memorială romană „Tabula Traiana”, 4 metri lungime şi 1,75 metri înălţime, ce comemorează finalizarea drumului militar roman al lui Traian, este amplasată pe partea sârbească cu faţa spre malul românesc.</p><p>"MP. CAESAR. DIVI. NERVAE. F NERVA TRAIANVS. AVG. GERM PONTIF MAXIMUS TRIB POT IIII PATER PATRIAE COS III MONTIBVUS EXCISI(s) ANCO(ni)BVS SVBLAT(i)S VIA(m) F(ecit)" este inscriptia inscrisa pe tabula, traducerea apartinandu-i lui Otto Benndorf: "<i>Împăratul Nerva fiul divinei Nerva, Nerva Traian, Augustus, Germanicus, Pontifex Maximus, investit de patru ori ca Tribune, Tatăl Patriei, Consul pentru a treia oară, excavând roci din munţi şi folosind bârne de lemn a făcut acest pod"</i></p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhefgnEA3C1h5x0OvMeDQb1mOIDmqzEDEZ2weOxmHLmYn6IqbVpkvKN9D0THCQfzB9ILS6cwJp8zRfxLnC750eqV5TA8x9SIPThryPLlH3Cfogxn_ottHbIylN2it0rBzvxlcEv4OeMBvE/s1600/31.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhefgnEA3C1h5x0OvMeDQb1mOIDmqzEDEZ2weOxmHLmYn6IqbVpkvKN9D0THCQfzB9ILS6cwJp8zRfxLnC750eqV5TA8x9SIPThryPLlH3Cfogxn_ottHbIylN2it0rBzvxlcEv4OeMBvE/s320/31.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5486233515477911794" border="0" /></a></p> <p>Istoricii consideră de obicei credibilă relatarea lui Cassius Dio care atribuie îndepărtarea supra-structurii podului a succesorului lui Traian, Hadrian. Acesta îl percepea ca pe un risc pentru Moesia, în cazul unei invazii barbare din nord. Există însă şi surse care afirmă că autorul distrugerii ar fi Aurelian, în cadrul operaţiunii de abandonare a Daciei.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXzmO1ooZtrqyKhkwwj5He2lpZ5JFn8371hoiYv_bOIGtHc9rxpEAEU2V-v1jDA6g9w9ElWKJKlImGE31kru5piEU4UzK4D42qHcJIhsCyQi4m1KTlATo8nyd_RPobvIDON5aWsIiPSvU/s1600/300px-072_Conrad_Cichorius,_Die_Reliefs_der_Traianss%C3%A4ule,_Tafel_LXXII_%28Ausschnitt_01%29.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 300px; height: 187px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXzmO1ooZtrqyKhkwwj5He2lpZ5JFn8371hoiYv_bOIGtHc9rxpEAEU2V-v1jDA6g9w9ElWKJKlImGE31kru5piEU4UzK4D42qHcJIhsCyQi4m1KTlATo8nyd_RPobvIDON5aWsIiPSvU/s320/300px-072_Conrad_Cichorius,_Die_Reliefs_der_Traianss%C3%A4ule,_Tafel_LXXII_%28Ausschnitt_01%29.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5486233913809333602" border="0" /></a></p> <p>Cei douăzeci de stâlpi încă se mai vedeau în anul 1856, când nivelul Dunării era foarte scăzut. În 1906, Comisia Internaţională a Dunării a decis să distrugă doi stâlpi care stânjeneau navigaţia. În 1932, erau 16 stâlpi rămaşi sub apă, dar în 1982 doar 12 au mai fost găsiţi de arheologi, probabil restul de patru fiind luaţi de apă între timp. Însă, chiar şi astăzi se pot vedea primul şi ultimul stâlp pe malurile Dunării.</p><p><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Podul_lui_Traian">Sursa.</a></p><p>Locatie:</p><p><iframe width="425" height="350" frameborder="0" scrolling="no" marginheight="0" marginwidth="0" src="http://www.google.ro/maps?f=q&source=s_q&hl=ro&geocode=&q=drobeta+turnu+severin&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.04394,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=Drobeta+Turnu+Severin,+Mehedin%C5%A3i&ll=44.960911,23.137207&spn=1.360416,2.334595&z=8&output=embed"></iframe><br /><small><a href="http://www.google.ro/maps?f=q&source=embed&hl=ro&geocode=&q=drobeta+turnu+severin&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.04394,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=Drobeta+Turnu+Severin,+Mehedin%C5%A3i&ll=44.960911,23.137207&spn=1.360416,2.334595&z=8" style="color:#0000FF;text-align:left">Vizualizare hartă mărită</a></small><br /></p>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-62162081503872493462010-06-16T11:59:00.004+03:002010-06-16T12:20:53.822+03:00Baile Olanesti, jud Vlacea<b>Băile Olăneşti</b> este un oraş relativ nou, situat in judetul Valcea, aici neaflându-se terme romane sau altceva care să ducă la concluzia că este o aşezare veche (nu acelaşi lucru se poate spune de localitatea acum componentă, Olăneşti - sat). Localitatea mai este supranumită şi „Izvoarele de aur”, nume datorat izvoarelor minerale iodurate, bromurate, sodice, calcice, sulfuroase şi clorurate, hipotone sau izotone. Se află aşezat pe <i>valea Tisei</i> (cunoscută mai mult sub denumirea de râul Olăneşti) afluent al Oltului, înconjurat de <i>munţii Gerea, Folca şi Căprăreaţa</i> din Carpaţii Meridionali al căror înalţimi se pierd în dealuri împădurite. Aceasta face ca iernile să fie blânde şi verile răcoroase.<p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSq7pzWotMFzEV3IkjxyxUR6diXDHNGnP9doytL_qtXsez-zPo43Cwhz6eRctI6B3dBDBLQ3pDeuNTgxmOnaZRwvdMIWx22vzewzI5lFW7NAshMTNJcSi4LHCRDUG6vycRFbAOfOUrPwY/s1600/451298200cqfSzn_ph.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSq7pzWotMFzEV3IkjxyxUR6diXDHNGnP9doytL_qtXsez-zPo43Cwhz6eRctI6B3dBDBLQ3pDeuNTgxmOnaZRwvdMIWx22vzewzI5lFW7NAshMTNJcSi4LHCRDUG6vycRFbAOfOUrPwY/s320/451298200cqfSzn_ph.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5483296533802340210" border="0" /></a></p><p></p> <p>Vechimea oraşului se indentifică cu existenţa descoperii izvoarelor. Apele minerale de la Olăneşti sunt menţionate <i>prima dată</i> într-un hrisov din 1760 şi sunt numite <i>ape tămăduitoare</i>, acestea aflându-se pe moşia clucerului <i>Toma Olănescu</i> care construieşte primele <i>camere de băi</i>. De aici şi numele de <i>Băile Olăneşti</i>.</p> <p>Conducătorul revoluţiei din 1821, Tudor Vladimirescu, se retragea aici, pe moşia Olăneştilor, cu un grup de boieri fideli şi astfel s-a răspândit vestea <i>efectului tămăduitor al apelor miraculoase</i> în Ţara Românească.</p> <p>Primele analize ale apelor s-a făcut pe la 1830, punându-se în evidenţă prezenţa <i>iodului</i>.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTbR7qB8Ci1ExiwOpph_pYRMIXMzTpo9Id52aG9s1ZnKEpYDo8p7zZJAbTJdu3A064MK0oQ5sMsIrRhAb5zkJ-l5DeFpHeK8Iz0EPsyXu9dq2c01wXlt-I_0s3gUNTyiQ-Pqhexmly5zk/s1600/descriere_baileOlanesti_opt.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 212px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTbR7qB8Ci1ExiwOpph_pYRMIXMzTpo9Id52aG9s1ZnKEpYDo8p7zZJAbTJdu3A064MK0oQ5sMsIrRhAb5zkJ-l5DeFpHeK8Iz0EPsyXu9dq2c01wXlt-I_0s3gUNTyiQ-Pqhexmly5zk/s320/descriere_baileOlanesti_opt.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5483296546587826754" border="0" /></a></p> <p>În 1868 dr. Carol Davila împreună cu un chimist, <i>Bernath Lonway</i>, fac analiza chimică a apelor, evidenţiind 40 de izvoare. Se ridică primele stabilimente de tratament.</p> <p>Anul 1873 se poate socoti <i>anul apariţiei staţiunii</i>, deoarece în acest an apele locului duse la diferite expoziţii ale Europei, revin cu medalii de aur (Expoziţia Internaţională de la Viena), astfel că aşezare intră în atenţia lumii, fiind comparată cu tratamentele de la Baden-Baden, Karlovy-Vary şi Aix de Bains.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhvsKXYr_CarF6071EtvUyNSEdt9fyHw7AqAh5tbL76rvSJ5WLZC41wqcI71xJShXmqMgeolAPqdPsOfFh8J1uTpP1kZH3sZXmstxgU_GSsltnqmOCA3QjZP1uLocFeS13AqYO9Iuzqs58/s1600/2211828740_361426eed7.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 240px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhvsKXYr_CarF6071EtvUyNSEdt9fyHw7AqAh5tbL76rvSJ5WLZC41wqcI71xJShXmqMgeolAPqdPsOfFh8J1uTpP1kZH3sZXmstxgU_GSsltnqmOCA3QjZP1uLocFeS13AqYO9Iuzqs58/s320/2211828740_361426eed7.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5483296539871223218" border="0" /></a></p> <p>Însă anul 1895 va aduce staţiunii uitarea pentru aproape 30 de ani. În acest an fatidic, o rupere de nori provoacă mari torente de apă care astupă izvoarele. Acestea vor fi regăsite şi destupate după primul război mondial, recaptate, iar staţiunii i se dă o nouă viaţă. S-au făcut noi amenajeri hoteliere, s-au amenajat izvoarele şi s-a construit un <i>pavilion de băi minerale cu apă sulfuroasă</i>, s-au făcut analizarea izvoarelor noi descoperite, cel mai important şi totodată renumit <i>izvorul nr.24</i> (descoperit prin anii 1950). Se spune că staţiunea are <i>treizeci de "vene" ale sale</i> care sunt raţiunea existenţei sale.</p> <p>Aceste izvoare binefăcătoare au dus la construcţia în anii 1950 a unei baze de tratament pentru ocupanţii sovietici şi nomenclatura comunistă, cunoscută ca <i>"Vila 1 Mai"</i>. Ulterior, după 1970 din nu se ştie ce raţiuni s-au admis şi alţi turişti, totuşi destul de selecţionaţi, familii de activişti comunişti în general. Intrarea a fost păzită de trupele de securitate până la 1989. După 1989 a fost dată M.Ap.N.-lui un timp, după care a devenit secţie a spitalului <i>„Elias”</i> din Bucureşti.</p> <p>Tot în aceasta zonă a fost construită una din vilele destinate Ceauşeştilor, terminată în vara anul 1989, astăzi vilă de protocol.</p> <p>Un mare necaz s-a abătut asupra oraşului în vara anului 1969, când o rupere de nori pe versant a dus la formarea unui torent care nu numai că a îngropat o serie de izvoare, dar a făcut şi victime omeneşti (şase turişti).</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZoX3olBLbv8V3kWpymXSRzimWx6TYjQVwTGFwSDt5YDh3M4Zquo6H3wHpLKmLbm9STE7bpuOx7qj-YNG-_Mde5MiavUf1e0gLpBUEFjNjPnQC4_nRVV-oQfTUpSysgE7QJ6y1kATcz8o/s1600/2327_olanesti3.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 168px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZoX3olBLbv8V3kWpymXSRzimWx6TYjQVwTGFwSDt5YDh3M4Zquo6H3wHpLKmLbm9STE7bpuOx7qj-YNG-_Mde5MiavUf1e0gLpBUEFjNjPnQC4_nRVV-oQfTUpSysgE7QJ6y1kATcz8o/s320/2327_olanesti3.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5483296527958000866" border="0" /></a></p> <p>Dar <i>"omul a biruit"</i> în final prin dorinţa sa pentru mai bine, pentru mai frumos. Izvoarele au fost dezgropate şi reamenajate, s-a mărit baza de tratament prin construcţia unui mare complex hotelier cu bază de tratament, <i>„Parângul”</i>, care a putut asigura cazarea unui mare număr de turişti. Au urmat construcţia şi a altor hoteluri; chiar şi în momentul de faţă sunt în construcţie noi locaţii.</p> <p>Din cele relatate mai sus reiese că activitatea de bază a oraşului este <i>turismul</i>, activitate care este şi a localităţii componente <i>Olăneşti sat</i>. Mai se remarcă ca activităţi ale locuitorilor pomicultura şi creşterea animalelor, mai ales în localitatea componentă <i>Cheia</i>.</p><p><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ile_Ol%C4%83ne%C8%99ti">Sursa.</a></p><p>Localizare<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ile_Ol%C4%83ne%C8%99ti">:</a></p><iframe width="425" height="350" frameborder="0" scrolling="no" marginheight="0" marginwidth="0" src="http://www.google.ro/maps?f=q&source=s_q&hl=ro&geocode=&q=baile+olanesti&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.04394,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=B%C4%83ile+Ol%C4%83ne%C5%9Fti&ll=45.411948,24.505005&spn=0.67484,1.167297&z=9&iwloc=A&output=embed"></iframe><br /><small><a href="http://www.google.ro/maps?f=q&source=embed&hl=ro&geocode=&q=baile+olanesti&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.04394,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=B%C4%83ile+Ol%C4%83ne%C5%9Fti&ll=45.411948,24.505005&spn=0.67484,1.167297&z=9&iwloc=A" style="color:#0000FF;text-align:left">Vizualizare hartă mărită</a></small><p></p>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-66791443842628735252010-06-02T10:30:00.004+03:002010-06-02T10:34:17.157+03:00TURISM - Manastirea Govora, Valcea<b>Mănăstirea Govora</b> este o mănăstire de maici cu hramul <b>Adormirea Maicii Domnului</b>, una dintre cele mai vechi mănăstiri din Ţara Românească, precum şi un monument arhitectonic medieval de o rară frumuseţe. Numele <i>"Govora"</i> îi vine provine probabil din derivarea slavului <i>găvariti</i>, <i>a vorbi, a spune</i> şi prin extensie <i>izvor, murmur de izvor</i>, sau din dialectul traco-dac care înseamnă <i>"adâncitură"</i>, vale cu multe izvoare.<p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhnevt0HPt-UTwHpRrHauS5mMv_sl_9clx9YLdDN_xfYcgKCBeW0byBnt_azKpNhyphenhyphenlCdHwXqChIdd3IeFRtFTpdyhZSBKTBh2ce-x03crq6A5zf1XjLFfni3qmItntS-Vqj-HD5ID6BxHg/s1600/bb_govora2.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 222px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhnevt0HPt-UTwHpRrHauS5mMv_sl_9clx9YLdDN_xfYcgKCBeW0byBnt_azKpNhyphenhyphenlCdHwXqChIdd3IeFRtFTpdyhZSBKTBh2ce-x03crq6A5zf1XjLFfni3qmItntS-Vqj-HD5ID6BxHg/s320/bb_govora2.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5478075647195458658" border="0" /></a></p> <p>Mănăstirea este situată la poalele dealului Coşul Mare pe raza comunei Mihăeşti, pe fosta moşie <i>Hinţa</i>, la 6 km de Băile Govora şi la 18 km de municipiul Râmnicu Vâlcea.</p> <p><b>Biserica mănăstirii</b>, aşa cum apare astăzi, este ridicată pe un plan treflat având o singură turlă aşezată pe naos, care are o cornişă de cărămidă în formă de dinţi de fierăstrău. Pereţii exteriori sunt drepţi, singura ornamentaţie arhitectonică fiind un brâu cu trei funii ce o desparte în două. În rest sunt netezi, zugrăviţi în alb, având ferestruicile înguste cuprinse între încadramente simple, netede, acestea fiind dublate de un chenar cu motive geometrice şi vegetale. Pridvorul se sprijină pe 8 coloane de piară simple, puţin îngustate spre vârf, terminate cu capitele late fară ornamentaţie. Tâmplele coloanelor şi bolta pridvorului sunt acoperite de picturi murale. Decoraţiunea murală interioară în schimb este deosebit de bogată lucrată în tehnica <i>fresco</i>, de zugravi cunoscuţi ai epocii brâncoveneşti, semnăturile acestora fiind incă bine conservate.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi1eHz2qiR5jf3vpF5fJezDgiqF3x4we_BzytnZq7nSguxqCaEX1y-btAgcMiaksSnEIFEngC92ZG4kAXn62meeppQbLwm8g_CZbEgt-jM0MzD7VpKrZuFSA4DMw6wZg4HU6kVJfuNnxLA/s1600/govora.bmp"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 226px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi1eHz2qiR5jf3vpF5fJezDgiqF3x4we_BzytnZq7nSguxqCaEX1y-btAgcMiaksSnEIFEngC92ZG4kAXn62meeppQbLwm8g_CZbEgt-jM0MzD7VpKrZuFSA4DMw6wZg4HU6kVJfuNnxLA/s320/govora.bmp" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5478075666078273986" border="0" /></a></p> <p><b>Incinta mănăstirii</b> este de formă poligonală, aproape trapezoidală, având lungimea, pe axul E-V de 60m, cu latura vestică măsurând 67m şi cea estică 30m. Ea este compusă din zidul exterior pe care sunt situate încăperile folosite drept chilii precum şi beciurile de suprafaţă. Chiliile sunt dispuse pe două niveluri, un parter supraînălţat şi un etaj, acesta din urmă fiind adăugat în secolul XIX. Săpăturile arheologice au arătat 6 faze de extindere a incintei, în cea de la mijlocul secolului al XVII-lea funcţionând şi tipografia lui Meletie Macedoneanul.</p> <p><b>Turnul-clopotniţă</b> de acces în incinta mănăstirii este etajat pe 4 nivele, având o înălţime de aproximativ 15m şi o grosime a zidurilor de cca 2m. Primul cat este inaccesibil, iar etajele 2 şi 3 sunt prevăzute cu găuri pentru tragere, având rol în defensiva complexului mănăstiresc. Ultimul etaj, care adăposteşte clopotniţa, este adăugat probabil în epoca brâncovenească. Rolul defensiv al primelor faze ale incintei mănăstirii se pot vedea foarte bine pe zidul de lângă turn ce mai păstrează meterezele şi drumul de strajă, astăzi părţi a podului chiliilor.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5DFRaTrFaodqFR4JpeFPPzPe4HagFTE2_8wN2cZLvi8i6ICa3vV8SQBi8Qv7vZI-tgDNlbtdnf8F75nJRPy-YiYgBwrH4UNnKkrN1XfIwHSMxaGnwCJVhu0aRac6II6P9nYZMWlXMyc0/s1600/Govora05.JPG"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 200px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5DFRaTrFaodqFR4JpeFPPzPe4HagFTE2_8wN2cZLvi8i6ICa3vV8SQBi8Qv7vZI-tgDNlbtdnf8F75nJRPy-YiYgBwrH4UNnKkrN1XfIwHSMxaGnwCJVhu0aRac6II6P9nYZMWlXMyc0/s320/Govora05.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5478075659122250914" border="0" /></a></p> <p>Începuturile mănăstirii sunt obscure, pierdute în pâcla deasă a timpului. S-a presupus că, iniţial, mănăstirea de piatră ar fi fost clădită pe un locaş de cult catolic mai vechi din lemn. În sensul acesta arhitectul Ion Trajanescu, interesat de istoriul manăstirii, culegea pe la 1910 o legendă locală conform căreia, la început ar fi fost o biserică, iar voievodul <b>Radu cel Mare</b> (posibil identificabil cu voievodul Radu I), ar fi ridicat actuala mănăstire pe fundaţia acesteia. Săpăturile arheologice din anii 1984-1985 nu au descoperit nici un fel de indidiciu în acest sens. Cu ocazia sondărilor făcute în acei ani au fost în schimb remarcate, la sud de actuala biserică, fundaţiile unei clădiri vechi, probabil de secol XIV, cu dimensiunile de 19m lungime şi cu grosimea zidurilor de 1,30m, încheiată cu un zid orientat nord-sud cu grosimea de 1,20m. Această clădire, neexcavată total datorită amplasării parţiale sub actuala biserică, este considerată a fi biserica originală a mănăstirii (Gh. T. Cantacuzino). Acest fapt este argumentat de orientarea zidurilor pe axa est-vest. Ulterior, arhitectul Cristian Moisescu, presupune, datorită liniei drepte a zidului lipsit de elementele specifice arhitecturii bisericilor, că porţiunea de zid sondată reprezintă de fapt rămăşiţele unei vechi incinte fortificate.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiHwfwfSRQAWSlO57s7XMF9dGN-ZZzuiMddmVOiz5h-6jA9C_-yGlxfOPVZBtkf5ZNE6BK6iSrtAAWbesZ_J4hkYW6IqBKyAqSz3BhS4Ci2j716egscSzs1ZqwWFaltVv1Y50ees7-F924/s1600/1.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiHwfwfSRQAWSlO57s7XMF9dGN-ZZzuiMddmVOiz5h-6jA9C_-yGlxfOPVZBtkf5ZNE6BK6iSrtAAWbesZ_J4hkYW6IqBKyAqSz3BhS4Ci2j716egscSzs1ZqwWFaltVv1Y50ees7-F924/s320/1.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5478075639696837650" border="0" /></a></p> <p>O altă teorie privitoare la ctitoriile anterioare celei ortodoxe este vehiculată de prof. Gh. T. Ionescu care consideră că actuala mănăstire ar fi luat locul unor aşezări ale catarilor (sau bogomililor), teorie care nu are nici un fel de suport argumentat.</p> <p>În muzeul mănăstirii este păstrat un clopot spart în greutate de 250kg cu inscripţia <i>S-a turnat acest clopot în numele lui Dumnezeu şi al Sfântului Nicolae 6965 (1456-1457)</i>, adică în timpul domniei lui Vlad Ţepeş însă primul document care să ateste mănăstirea este un hrisov datat 27 septembrie 1485 în care egumenul de atunci, <b>Iosif Govoreanul</b>, cumpăra câteva loturi de teren în oraş (la Râmnic probabil) de la <i>Hijul</i>. În lipsa altor dovezi sau izvoare scrise, presupunerile în ceea ce priveşte momentul întemeierii locaşului de cult duc la concluzia că acesta s-ar fi întâmplat pe undeva spre mijlocul secolului XV, probabil chiar în timpul domniei lui Vlad Dracul, cum reiese dintr-un document al lui Radu cel Mare, sau chiar spre începutul aceluiaşi secol, cum reiese din pomelnicul mănăstirii, care începe cu Mircea cel Bătrân. De altfel materialul arheologic cel mai vechi scos la lumină poate fi datat tot cam din acea perioadă, excepţia făcând zidul enigmatic de care am vorbit mai sus.</p> <p>În timpul domniei lui Vlad Ţepeş se consumă un moment important, răzvrătirea lui <b>Albu cel Mare</b>, puternic feudal vâlcean, probabil înrudid cu Basarabii, care încearcă să-l înlăture pe domn. Acesta cotropeşte satele mănăstirii <i>Glodul</i> şi <i>Hinţa</i> (localităţi astăzi dispărute) pustiind şi mănăstirea însăşi. În urma luptelor date cu voievoul ţării, Albu cel Mare este înfrânt <i>[...]şi l-a prins şi l-a tăiat, pe el şi pe tot neamul lui.</i>. Satele sunt confiscate de la viclean însă sunt date unor alţi boieri, ulterior fiind răscumpărate şi date mănăstirii de Radu cel Mare.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhCt5Kfarah10aRN2LII1QTXB3VVccb1CZJ8xSQAwVPKfoqq4g9Xg4AhoL_33xEuM20JmFJuKAZjBQy0EUj1DTseM2UMvMUYrqOOYoSi1mka-hSGes2YBefQcwj6e9cEY26Zwbe17h0-cc/s1600/Govora4.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 210px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhCt5Kfarah10aRN2LII1QTXB3VVccb1CZJ8xSQAwVPKfoqq4g9Xg4AhoL_33xEuM20JmFJuKAZjBQy0EUj1DTseM2UMvMUYrqOOYoSi1mka-hSGes2YBefQcwj6e9cEY26Zwbe17h0-cc/s320/Govora4.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5478075653786566322" border="0" /></a></p> <p>Pisania cea mai veche păstrată afirmă că <i>[...] această biserică cine a zidit-o nu se ştie [...]</i> iar Radu cel Mare <i>[...] au dires-o şi au înfrumuseţat-o [...]</i>. De altfel domnia acestui voievod a însemnat un moment important pentru acest locaş de cult. Voievodul reface aproape din temelii biserica <i>[...] pe care am văzut-o părăsită de la sfânt răposaţii strămoşii noştri [...]</i> (D.I.R., B, vol.I, p.241), îi confirmă vechile danii de la Vlad Dracul, bunicul său, Vlad Călugărul şi <b>Smaranda (Salomia)</b>, părinţii săi, şi îi face alte multe danii.</p> <p>După daniile făcute de acest voievod, mănăstirea Govora, devine una dintre cele mai importante mănăstiri ale ţării, ieromonachii continuând să păstreze şi să sporească moşiile ce întreţineau viaţa monahală şi spiritualitatea ortodoxă. În primăvara lui 1611, în urma invaziei şi jafului armatelor principelui Transilvaniei, Gabriel Báthory, lăcaşul este cu siguranţă afectat, însă documentele nu consemnează acest lucru, pagubele suferite fiind probabil minore.</p> <p>În timpul domniei lui Matei Basarab, în urma unor ample lucrări de reconstrucţie, reconsolidare şi extindere, conform opiniei istoricului H. Stănescu („Arhivele Olteniei”, 1936, p.424), aici se instalează, în 1637, <i>a doua tipografie cunoscută din Ţara Românească</i>. Încă din primii ani de funcţionare, de sub teascurile acestei tipografii vor cunoaşte lumina tiparului <i>lucrări importante ale culturii medievale româneşti</i> precum <i>Psaltirea slavonească</i> la 1637-1638 şi mai ales la 1640 prima lucrare tipărită în limba română <i>Pravila bisericească</i> cunoscută sub denumirea de <i>Pravila de la Govora</i>, în traducerea călugărului Mihail Moxa. De altfel egumenul <b>Meletie Macedoneanul</b>, cel care a supravegheat şi încurajat activitatea de tipărire, este unul dintre cei mai importanţi stareţi ai mănăstirii, în cei 4 ani cât a condus lăcaşul (1636-1640) l-a făcut cel mai renumit şi mai bogat aşezământ monahal al ţării a acelui veac.</p> <p>Un alt stareţ important a fost ieromonahul <b>Paisie</b> (1683 - 1715), în timpul căruia biserica mănăstirii este refăcută căci era <i>"[...] prea învechită şi crăpată, cât îi venea vremea a cădea [...]"</i> (Ghenadie Enăceanu, „Vizite canonice”, Bucureşti, 1892, p.23) iar interiorul a fost zugrăvit aşa cum se vede şi astăzi. Cu această ocazie a fost zugrăvit în pronaus şi chipul domnitorului Constantin Brâncoveanu; cât este de real, greu de stabilit, însă cu certitudine este <i>cea mai veche reprezentare a chipului marelui cărturar</i>. Acelaşi stareţ reface şi sporeşte mijloacele de întreţinere ale călugărilor, de altfel toate reparaţiile fiind făcute pe cheltuiala mănăstirii. Plecarea din scaunul stăreţiei mănăstirii Govora a acestui bun gospodar este legată indisolubil de decapitarea marelui voievod Constantin Brâncoveanu, legăturile dintre aceştia, sau relaţiile ieromonahului cu viaţa politică a epocii, rămânând încă necunoscute.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKIdta_PK1B2ptetv1wirkoGCvDkbBpwmfolwgyDdag0IBmWqq2irWR_klYeBqWTRz-xRGewxZ1E6cRB9oHFi3ZaTNgOCnOkLevpBW7f2cXBymYjUIYM_PIrdLt0PBi2JSDi8wedIK-uA/s1600/manastirea-govora.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKIdta_PK1B2ptetv1wirkoGCvDkbBpwmfolwgyDdag0IBmWqq2irWR_klYeBqWTRz-xRGewxZ1E6cRB9oHFi3ZaTNgOCnOkLevpBW7f2cXBymYjUIYM_PIrdLt0PBi2JSDi8wedIK-uA/s320/manastirea-govora.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5478076001004980210" border="0" /></a></p> <p>Alte reparaţii, la chilii şi trapeza mănăstirii, sunt făcute de către stareţul <b>Ştefan Mănăstireanu</b> (1762 - 1774; 1778 - 1782), lucrările fiind continuate de <b>Mihail Tetoianu</b> (1775 - 1778), iar ieromonahul <b>Anatolie</b> (1782 - 1787) reface uşa cea mare a clopotniţei stricată de <i>Florea hoţul</i> şi pictează bisericuţa cea mică a <i>egumenului Ilarion</i> (lucrare executată de zugravul Dimitrie).</p> <p>După acestă perioadă de înflorire urmează decăderea, culminând cu perioada de stăreţie a arhimandritului <b>Constandie</b> (1805) care <i>[...] lipsit de minţi [...]</i> (Aurelian Sacerdoţeanu, „Pomelnicul Mănăstirii Govora” în „Mitropolia Olteniei”, nr.10-12/1961, p.821) a arendat păgubos parte din moşiile mănăstirii pe mai mulţi ani, băgând mănăstirea la grele datorii.</p> <p>Egumenii ce i-au succedat, greci după naştere, au sporit starea de decădere judecându-se cu creditorii, pentru ca în 1814 toate averile mănăstirii să fie trecute în posesia <i>Epitropiei spitalului străinilor</i>, iar mănăstirea nu a mai înregistrat nici un stareţ până în 1842.</p> <p>În timpul stareţului <b>Nicandru Vasilescu</b> (1863 - 1882) sunt refăcute chiliile, adăugându-se încă un etaj la cel existent. În timpul reparaţiilor la clădirea Episcopiei Râmnicului (1890) episcopul Ghenadie Enăceanu se mută temporar la mănăstirea Govora, cu această ocazie făcându-se unele reparaţii şi înbunătăţiri la clădirile anexe.</p> <p>Pe 20 iulie 1959, regimul comunist, printr-un act arbitrar, modifică statutul mănăstirii, transformând-o în mănăstire de maici prin aducerea a 21 de călugăriţe de la Mănăstirea Bistriţa (judeţul Vâlcea), în frunte cu stareţa acestora <b>Evghenia Racoviţă</b> (1959 - 1964).</p><p>Locatie:</p><p><iframe width="425" height="350" frameborder="0" scrolling="no" marginheight="0" marginwidth="0" src="http://www.google.ro/maps?f=q&source=s_q&hl=ro&geocode=&q=govora&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.04394,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=B%C4%83ile+Govora&ll=45.614037,24.389648&spn=2.689693,4.669189&z=7&iwloc=A&output=embed"></iframe><br /><small><a href="http://www.google.ro/maps?f=q&source=embed&hl=ro&geocode=&q=govora&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.04394,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=B%C4%83ile+Govora&ll=45.614037,24.389648&spn=2.689693,4.669189&z=7&iwloc=A" style="color:#0000FF;text-align:left">Vizualizare hartă mărită</a></small><br /></p>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-73050520349317775822010-05-12T14:56:00.004+03:002010-05-12T15:11:40.731+03:00TURISM - Biserica fortificata din Darjiu, HarghitaIniţial construită în stil romanic (secolele XIV-XV), biserica a fost transformată ulterior în stil gotic. Fortificată în anul 1400, prezintă o incintă dreptunghiulară cu ziduri înalte, întărite cu şase turnuri. <em>Turnul de poartă</em> păstrează înfăţişarea originară, cu zidărie masivă, străpunsă de ferestre de tragere protejate cu închizători de lemn. Lucrările de fortificare s-au asociat cu cele de înfrumuseţare a edificiului, care a fost prevăzut cu bolţi gotice pe nervuri; încastrarea nervurilor a distrus, din păcate, o bună parte a picturilor murale iniţiale, realizate în 1419.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQ1D6yC4OyfHdu_0zvpw_zHE1RAXkzNTQpMbZ_T9ut4XZK2FcCAJ_9p1I846ARefiJuEkGyIVMWobYa6BaYQwvFMo4UdNGsiq_vkiiz_4LQB1z0OeOBhy_W7PcnDiWWMw90IlEQzBRyTg/s1600/derzs.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQ1D6yC4OyfHdu_0zvpw_zHE1RAXkzNTQpMbZ_T9ut4XZK2FcCAJ_9p1I846ARefiJuEkGyIVMWobYa6BaYQwvFMo4UdNGsiq_vkiiz_4LQB1z0OeOBhy_W7PcnDiWWMw90IlEQzBRyTg/s320/derzs.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5470354392588207346" border="0" /></a><br /><p align="justify">Etajul fortificat acoperă atât nava cât şi corul, iar parapetul drumului de strajă a fost scos în consolă deasupra contraforţilor, ceea ce a înlesnit deschiderea unor largi guri de aruncare sub cornişă. Deşi concepute în scop utilitar, acestea au un efect decorativ deosebit. Un impact la fel de puternic produce <em>scara de acces</em> la orgă, de pe latura de răsărit, operă sculpturală masivă, în planuri tăiate viguros. Astfel <strong><em>Biserica</em></strong> în ansamblul ei a dobândit un aspect de bastion, având un acoperiş înalt, lipsit de turnuri. Perimetral, incinta este acoperită cu un acoperiş interior, la adăpostul căruia se mai păstrează până în zilele noastre cămări cu rezerve de alimente ale sătenilor.</p><p align="justify"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDnF-et6KZfmx-ceup8MZBBjJ01Fmh8rujnXenEbsOWHDyfU2vqXJKFSYwpXnxClnDgJ7BvRunOwAeeBIgP3K0kaiQ8CuiNyL1-GmF0Pn1h3Jt8mrURUiVPQhBc7OKMB8VUVk2tdq-ze0/s1600/8055835920fc60dccc040331b5365024.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 182px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDnF-et6KZfmx-ceup8MZBBjJ01Fmh8rujnXenEbsOWHDyfU2vqXJKFSYwpXnxClnDgJ7BvRunOwAeeBIgP3K0kaiQ8CuiNyL1-GmF0Pn1h3Jt8mrURUiVPQhBc7OKMB8VUVk2tdq-ze0/s320/8055835920fc60dccc040331b5365024.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5470354381258407586" border="0" /></a></p> <strong style="font-weight: normal;"><em> <p align="justify"><br />Biserica fortificată din <strong>Dârjiu</strong> este cunoscută datorită picturilor sale murale. Autorul ansamblului mural este meşterul medieval <em>Paul</em>, <em>fiul lui Ştefan din Ung</em>, format într-un mediu eclectic, în care se îmbinau forme stilistice ale goticului internaţional, cu elemente italienizate ale Renaşterii timpurii. </p><p align="justify"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8rwwg-K3tgXCE6_4orpZE8k5P_UHGfPJRj2-1jVOkhqvIGTQPJwoR7sCto-HMRhH-SyQrhmuTxA7__4aGXbdevTqeulW7rUlBdmjEHT-Ftrsd9pGvoclh0uWtmJWlp_biAtLbfhioVLE/s1600/Resize-of-CavalerDirjiu2.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 240px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8rwwg-K3tgXCE6_4orpZE8k5P_UHGfPJRj2-1jVOkhqvIGTQPJwoR7sCto-HMRhH-SyQrhmuTxA7__4aGXbdevTqeulW7rUlBdmjEHT-Ftrsd9pGvoclh0uWtmJWlp_biAtLbfhioVLE/s320/Resize-of-CavalerDirjiu2.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5470354734161747698" border="0" /></a><br /></p></em></strong><p align="justify">Din păcate, foarte puţine dintre decoraţiunile murale iniţiale s-au păstrat până în ziua de atăzi, deoarece au fost afectate de construcţia bolţilor în reţea pe console la sfârşitul secolul al XV-lea, şi ulterior, de construirea unei tribune în secolul al XVII-lea.<br /></p><p align="justify"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBdLTVu0LBKL_IUPAZRMmWyQYKMCCNa6Mktp_zxi9qHo38DGGlv7ixwuLlgJOFk77piuBwtEIFodErNF_aMXjfvVX7nbQEXtINbcs88FAjprlstu3J1SP_hH_cVvLHCmywep_np_IZ4sk/s1600/IMG_6209.JPG"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBdLTVu0LBKL_IUPAZRMmWyQYKMCCNa6Mktp_zxi9qHo38DGGlv7ixwuLlgJOFk77piuBwtEIFodErNF_aMXjfvVX7nbQEXtINbcs88FAjprlstu3J1SP_hH_cVvLHCmywep_np_IZ4sk/s320/IMG_6209.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5470354395885355970" border="0" /></a></p> <p align="justify">Ansamblul mural cuprinde o ilustrare a <em>Conversiunii Apostolului</em> <em>Pavel</em>, <em>Martiriul celor 10.000</em> precum şi câteva figuri de sfinţi episcopi. Cele mai valoroase picturi sunt cele înglobate în ciclul <em>Legenda regelui Ladislau</em> (<em>Urmărirea cumanului</em>, <em>Lupta corp la corp</em>, <em>înfrângerea şi uciderea</em> <em>cumanului</em>, <em>Odihna lui Ladislau</em>).</p><p align="justify"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGrDvoLYTdKadDJyfBx2rA9OmHPVohOFRFVtvj5dMmM-JYcI7SgfL5whbimfyJnRHvomKdRu6tpYziYOuYMXj1ik9QV2uYAEdaz_UvGPfzJF7T5APSZ2Hmg40DImVFQnwnbaehbC0CbTE/s1600/legenda_unesco.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 238px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGrDvoLYTdKadDJyfBx2rA9OmHPVohOFRFVtvj5dMmM-JYcI7SgfL5whbimfyJnRHvomKdRu6tpYziYOuYMXj1ik9QV2uYAEdaz_UvGPfzJF7T5APSZ2Hmg40DImVFQnwnbaehbC0CbTE/s320/legenda_unesco.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5470354405394431922" border="0" /></a></p> <p align="justify">Ca şi în cazul altor picturi medievale transilvănene, fondul este uniform, ca un ecran pe care se proiectează imaginile, dar suprafaţa sa este tratată decorativ, fiind în întregime acoperită cu un fel de tapet, lucrat cu şablonul; motivul ornamental rezultă din gruparea a patru crini stilizaţi dispuşi în cruce. Acest tip de decor, ce imită tapetul, s-a răspândit în pictura murală gotică sub influenţa miniaturilor, în special a celor franceze, ce au cunoscut o mare înflorire în cea de-a doua jumătate a secolului al XIV-lea. în acest sens, merită a fi remarcată migala de giuvaergiu cu care <em>Paul </em>a redat detaliile de costum, armele şi harnaşamentul cailor. Figura eroului acestui ciclu pictural este regele ungur <em>Ladislau </em>(1077-1095), ale cărui coroană şi centură bătută cu perle, ca şi aureola cu contur perlat reamintesc mai vechi modele italo-bizantine. Reexaltarea acestor modele poate fi corelată cu ultima perioadă de înflorire a cultului lui <em>Ladislau cel Sfânt</em> în primele decenii de domnie a regelui Ungariei <em>Sigismund de Luxemburg </em>(1387-1437).</p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidC61vlLuPxE6OJqSA9GnFHcsadx_XFSIxwMpatfyQuTmlaMw0hbL315r37flk7jgbCY7jnxqYub9ZNpvidf2j7JNcbaznaeSOEf8Lnm43MvKMp2vk9YXEQ4lbISp03UEMrpm9d3fPgp4/s1600/Darjiu_5.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidC61vlLuPxE6OJqSA9GnFHcsadx_XFSIxwMpatfyQuTmlaMw0hbL315r37flk7jgbCY7jnxqYub9ZNpvidf2j7JNcbaznaeSOEf8Lnm43MvKMp2vk9YXEQ4lbISp03UEMrpm9d3fPgp4/s320/Darjiu_5.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5470354390724764738" border="0" /></a> <em> <p align="justify"><br />Conversiunea Apostolului <em>Pavel</em> este o altă pictură foarte valoroasă a <strong><em>Bisericii</em></strong> din <strong>Dârjiu</strong>. Aceasta înfăţişează episodul căderii de pe cal a lui <em>Saul</em> rebotezat - <em>Pavel</em>, în drum spre Damasc. Totuşi, atenţia pictorului este îndreptată mai mult asupra grupului de însoţitori ai apostolului, care sunt înfăţişaţi în costume de scutieri.</p><p align="justify">Locatie:</p><p align="justify"><iframe marginheight="0" marginwidth="0" src="http://www.google.ro/maps?f=q&source=s_q&hl=ro&geocode=&q=darjiu&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.04394,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=D%C3%A2rjiu&ll=46.195042,25.202637&spn=2.6617,4.669189&z=7&output=embed" width="425" frameborder="0" height="350" scrolling="no"></iframe><br /><small><a href="http://www.google.ro/maps?f=q&source=embed&hl=ro&geocode=&q=darjiu&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.04394,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=D%C3%A2rjiu&ll=46.195042,25.202637&spn=2.6617,4.669189&z=7" style="color: rgb(0, 0, 255); text-align: left;">Vizualizare hartă mărită</a></small><br /><br /></p> </em>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-53893523048865520802010-05-04T09:31:00.003+03:002010-05-04T09:44:00.494+03:00TURISM - Palatul Cercul Militar Naţional, Bucuresti<b>Palatul Cercul Militar Naţional</b> găzduieşte instituţia centrală de cultură a Armatei române, cu profil cultural-educativ, artistic, recreativ-distractiv, precum şi de imagine, reprezentare şi protocol.<p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjG8XByuFFO1OchqQlE748GVh4VNd49XnhFhyEEREBbG1q0opCuNLGxF6G34u80j3YOG91kE3bLZyf58gAx1SXZNqCSAgKSXzVBL3ZkbDGrggkorvygqfW2ExPRgzlUMi7iNYyhdzMWaAo/s1600/12761_500.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjG8XByuFFO1OchqQlE748GVh4VNd49XnhFhyEEREBbG1q0opCuNLGxF6G34u80j3YOG91kE3bLZyf58gAx1SXZNqCSAgKSXzVBL3ZkbDGrggkorvygqfW2ExPRgzlUMi7iNYyhdzMWaAo/s320/12761_500.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5467301612408660082" border="0" /></a></p> <p>Lucrările pentru construcţia Palatului Cercului Militar Naţional au început în anul 1911, deşi terenul unde urma să se ridice edificiul fusese cedat de Ministerul Domeniilor încă din 1898. Proiectantul principal al monumentalului Palat al Cercului Militar Naţional a fost arhitectul român Dimitrie Maimarolu, în colaborare cu V. Ştefănescu şi E. Doneaud. Beneficiarul lucrării a fost <i>Cercul militar al ofiţerilor din garnizoana Bucureşti</i>, organizaţie a ofiţerilor români înfiinţată în 15 decembrie 1876. Fondurile necesare au fost adunate din donaţii, subscripţii şi cotizaţii ale ofiţerilor (circa 80%), precum şi din subvenţii de stat şi împrumuturi rambursabile. Palatul Cercului Militar Naţional a fost ridicat pe locul fostei Mănăstiri Sărindar, pe un teren mlăştinos.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhM7kl4ZiHySO7bnEnK08q2_b6wHJNi8UprX4nf3clmsIbrIf3IDBt9I2siqfJ_ifkE7sBizHuePOR3ijfY9IVHFjtiFMwcVMx-sMBbJBK7WKkqla1XjdYPFWq17VPX77YjCR1fklkEOEA/s1600/cerculmilitar.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 206px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhM7kl4ZiHySO7bnEnK08q2_b6wHJNi8UprX4nf3clmsIbrIf3IDBt9I2siqfJ_ifkE7sBizHuePOR3ijfY9IVHFjtiFMwcVMx-sMBbJBK7WKkqla1XjdYPFWq17VPX77YjCR1fklkEOEA/s320/cerculmilitar.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5467301632120663666" border="0" /></a></p><script type="text/javascript">//<![CDATA[ if (window.showTocToggle) { var tocShowText = "arată"; var tocHideText = "ascunde"; showTocToggle(); } //]]> </script> <p>Din cauza solului umed, mlăştinos şi nisipos, la recomandarea inginerilor Anghel Saligny şi Elie Radu se adoptă soluţia unei fundaţii pe piloni de stejar, înfipţi în terenul ferm de sub mlaştină. La declanşarea Primului Război Mondial, construcţia se prezintă terminată „la roşu şi învelită". „Gazeta ilustrată" consideră că Cercul Militar din Bucureşti este <i>„podoaba arhitecturală a ţării (...), cel mai frumos, cel mai impunător din toate palatele cu care, în ultimele decenii, ştiinţa şi simţul estetic al marilor arhitecţi români şi străini au înzestrat România"</i>. Ca urmare a ocupării Capitalei de către trupele Puterilor Centrale, Cercul Militar este evacuat. La revenirea armatei în Bucureşti, clădirea este găsită devastată în interior. Se reiau lucrările de reparaţii. În prezenţa Regelui Ferdinand I al României şi a Reginei Maria a României, a ministrului de război, generalul Gheorghe Mărdărescu, şi a comandantului Corpului 2 Armată, generalul Ştefan Holban, are loc inaugurarea oficială, solemnă, a Palatului Cercului Militar.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPuTPjVwqwk7Xfbdj9_pe1WN1-ViJFCf8LmxbvK3PV3pfaskTOlac2ZsX-s7bT5fVECS0Z4kbXin5SLJVCvxr2bgkiQH1acPYzgC9xkIAWlec0BvN9ln4DKgEewU7fCoKfqq2TEeWYrIk/s1600/22560_3.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 213px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPuTPjVwqwk7Xfbdj9_pe1WN1-ViJFCf8LmxbvK3PV3pfaskTOlac2ZsX-s7bT5fVECS0Z4kbXin5SLJVCvxr2bgkiQH1acPYzgC9xkIAWlec0BvN9ln4DKgEewU7fCoKfqq2TEeWYrIk/s320/22560_3.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5467301628639024722" border="0" /></a></p><p>În perioada comunistă, inscripţia <i><b>"Cercul Militar"</b></i> de pe frontispiciul clădirii a fost înlocuită cu inscripţia <i><b>"Casa Centrală a Armatei"</b></i>. După 1989, aceasta a fost înlocuită cu inscripţia <i><b>"Cercul Militar Naţional"</b></i>.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLbwh6M81HVPml0iVD9mvqzmF60pvpQNFSlZDo9_s4zp8uBxC8ll6du1lC8Wo0PXbY5_sfVqI757uFLbgoup6pQRhgC8f4sQXmFnlZLFtnmTjsbIcaHmvKYDsiDCVvgO6iWlBprP5BErg/s1600/DSC03457.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLbwh6M81HVPml0iVD9mvqzmF60pvpQNFSlZDo9_s4zp8uBxC8ll6du1lC8Wo0PXbY5_sfVqI757uFLbgoup6pQRhgC8f4sQXmFnlZLFtnmTjsbIcaHmvKYDsiDCVvgO6iWlBprP5BErg/s320/DSC03457.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5467301641162397938" border="0" /></a></p><span class="editsection"></span><h3><span class="mw-headline" id="Sala_Maur.C4.83">Sala de Marmură</span></h3> <p>Sala de Marmură a fost destinată de la început celor mai importante evenimente, poate fi socotită astăzi una dintre cele mai reuşite realizări ale arhitecturii româneşti. Ferestrele înalte arcadate de pe latura dinspre Bulevardul Regina Elisabeta îşi găsesc echilibrul în şirul de coloane înalte care se află pe partea opusă. Motivele decorative sunt de evidentă inspiraţie antică, cu stilizări şi prelucrări în stilul epocii. Săbii, stilete, scuturi, lănci, coifuri, săgeţi, Victorii înaripate, zeităţi ale războiului fac aluzie, toate, la mediul militar.</p> <h3><span class="editsection"></span><span class="mw-headline" id="Sala_Maur.C4.83">Sala Maură</span></h3> <p>Sala Maură se află plasată în prelungirea Sălii de Marmură. Ea are pereţii îmbrăcaţi în lambriuri din lemn de calitate, cu motive ornamentale discrete. Plafonul este conceput din casete, decorate cu motive florale stilizate şi acoperite cu foiţă de aur.</p> <h3><span class="editsection"></span><span class="mw-headline" id="Sala_Bizantin.C4.83">Sala Bizantină</span></h3> <p>Sala Bizantină îşi trage numele de la concepţia în stil bizantin, la care se adaugă elemente specifice artei tradiţionale româneşti. Sala este dominată de un şir de arcade care susţin un plafon casetat, arcade ce se sprijină la rândul lor pe un şir de coloane înnobilate cu frize din stucatură aurită. În interiorul arcadelor romane, la ultima renovare au fost adăugate fresce murale reprezentând imaginile unor conducători ai României independente şi unele momente de referinţă din Istoria poporului român.</p> <h3><span class="editsection"></span><span class="mw-headline" id="Sala_Gotic.C4.83">Sala Gotică</span></h3> <p>Sala Gotică reprezintă o ambianţă arhitecturală gotică, caracterizată prin arcuri frânte în ogive şi prin candelabrele simple. Pardoseala este în desen gotic bavarez.</p> <h3><span class="editsection"></span><span class="mw-headline" id="Sala_Norvegian.C4.83">Sala Norvegiană</span></h3> <p>Sala Norvegiană este inspirată din atmosfera specifică Nordului Europei, cu candelabre în forma unor corăbii ale vikingilor, plafon din lemn cu grinzi terminate în console, reprezentând chipuri de animale fantastice, inspirate tot din mitologia scandinavă, dând impresia de vechi interioare nordice.</p> <h3><span class="editsection"></span><span class="mw-headline" id="Scara_de_Onoare">Scara de Onoare</span></h3> O impresionantă scară din marmură, în dublă pantă, conduce oaspeţii către etajul al doilea şi către sălile de recepţie. Scările de acest tip nu sunt doar simple elemente de legătură, ci sunt gândite ca parte din regia unui ceremonial.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_XvqiHnLDq2zwQJEI19tmbajSxE0JftoELKl7K3jUC7erxp6hognXlP91jXWcpeqSxV3mKayuwqDT69ARMz58Ok-3TJy-5kgLXdkoA61i-enhF3XRPQwaXy_og32KIuvoX3PGhWQ5bP0/s1600/Palatul_Cercului_Militar1.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 203px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_XvqiHnLDq2zwQJEI19tmbajSxE0JftoELKl7K3jUC7erxp6hognXlP91jXWcpeqSxV3mKayuwqDT69ARMz58Ok-3TJy-5kgLXdkoA61i-enhF3XRPQwaXy_og32KIuvoX3PGhWQ5bP0/s320/Palatul_Cercului_Militar1.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5467301650909424738" border="0" /></a>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-84646591262875212612010-04-27T09:46:00.003+03:002010-04-27T09:54:51.760+03:00TURISM - Lacul Sf Ana<b>Lacul Sfânta Ana</b> este un lac vulcanic, fiind singurul astfel de lac de pe întreg teritoriul României. Este situat în masivul Ciomatu, de pe stânga Oltului, în apropiere de Tuşnad. Lacul este aşezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit <i>Ciomatu</i> (sau, după alte surse, <i>Ciomadu</i>), din masivul vulcanic <i>Puciosu</i>, locul celei mai recente erupţii vulcanice în Carpaţi şi în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani).<div class="gmail_quote"><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj7VnsF4o8pkQ_2IDsBa1iu0FJLT03ID70ki1e8J06iIW1qDROFAesJztOfmb6v0aGOMh69w-xxsHrRUX7L4QRWAV472S6Yxz_8D5WyBShCn-BRjkb0c3wWSs2mF0NGa_1PZ8CLRVMfMp8/s1600/2738791.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj7VnsF4o8pkQ_2IDsBa1iu0FJLT03ID70ki1e8J06iIW1qDROFAesJztOfmb6v0aGOMh69w-xxsHrRUX7L4QRWAV472S6Yxz_8D5WyBShCn-BRjkb0c3wWSs2mF0NGa_1PZ8CLRVMfMp8/s320/2738791.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5464705535467744498" border="0" /></a></p> <p>Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 946 m. De formă aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620 m şi o lăţime maximă de 460 m, o suprafaţă de 19,50 ha şi o adâncime maximă de 7 m. Lacul îşi completează apele numai din precipitaţii, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale. În apă nu există oxigen, motiv pentru care în aceasta nu trăieşte nici o vietate. Capacitatea trofică redusă a apei lacului se datorează şi emanaţiilor mofetice prin fundul lacului şi prin pereţii craterului.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgY66kXU6tB7-1q2NW7_M2t1hzQ4763v288g7ArhZmW86uITyDwpbHYaA91FphN4aa8R1-B0m37A7SoBqjSq9ScTMAx4tpA3GrAdHI9oX4g47NaPYzPgzHGJ9UJc8N_Ik-NfPNTNHxD33o/s1600/51_422_Tg._Secuiesc_Lacul_Sfanta_Ana.JPG"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgY66kXU6tB7-1q2NW7_M2t1hzQ4763v288g7ArhZmW86uITyDwpbHYaA91FphN4aa8R1-B0m37A7SoBqjSq9ScTMAx4tpA3GrAdHI9oX4g47NaPYzPgzHGJ9UJc8N_Ik-NfPNTNHxD33o/s320/51_422_Tg._Secuiesc_Lacul_Sfanta_Ana.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5464705528178180066" border="0" /></a></p> <p>Turiştii veniţi la lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei având la îndemână o metodă empirică, dar exactă, oferită de muntele vulcanic: cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea cu precizie de sută la sută. Localnicii ştiu că "Dacă emanaţiile din fisuri pişcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă nu, ziua va fi însorită, tocmai potrivită pentru drumeţii". Fenomenul are o explicaţie ştiinţifică. În munte se desfăşoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon şi sulful, urcă spre suprafaţă şi inundă fisurile cu un miros înţepător, semn că vine ploaia.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjX9Pp_3KtcrWEV6T7o5nDvTNgiq1arlSs2gVBeB7U2yfcHvmK7qUcUgAt83tQBIrdGGzQ36-qv2XktBkb5iim7bJ1egZ22kRauI87ufQ-eYZCPETatEpN9gNrlkuzy-_eV6pq1_RiPSq8/s1600/14Sf-Ana-iarna.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjX9Pp_3KtcrWEV6T7o5nDvTNgiq1arlSs2gVBeB7U2yfcHvmK7qUcUgAt83tQBIrdGGzQ36-qv2XktBkb5iim7bJ1egZ22kRauI87ufQ-eYZCPETatEpN9gNrlkuzy-_eV6pq1_RiPSq8/s320/14Sf-Ana-iarna.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5464705522503046706" border="0" /></a></p> <p>Lacul Sfânta Ana, este o rezervaţie complexă naturală, geologică, floristică şi faunistică, fiind legat de Băile Tuşnad prin poteci turistice.</p><p>Lângă lac se află o capelă romano-catolică cu hramul Sfintei Ana.</p> <p>Vârsta lacului Sfânta Ana nu a fost încă determinată cu exactitate, diverşi cercetători estimând că ultima erupţie a avut loc cu 32.000 de ani în urmă (Juvigne et al. 1994), cu 10.500 de ani în urmă (Morya et al. 1996) sau chiar 9.800 de ani în urmă (Magyari et al. 2006). Studiile palinologice, având ca obiect studiul polenului și al sporilor, au ajuns la concluzia că istoria lacului Sfânta Ana a început în urmă cu circa 9.800 – 8.800 ani, cu stadiul de turbărie şi lac puţin adânc. A urmat o perioadă de acumulare continuă de apă pluvială şi de creştere a nivelului apei până la valoarea maximă de 12 metri, cu 2.700 – 700 de ani în urmă, atunci când lacul Sf. Ana a avut un caracter puternic oligotrof. Ultimele măsurători efectuate în anul 2005 de către o echipă de scafandri profesionişti împreună cu Organizaţie GeoEcologica ACCENT au găsit pentru suprafaţa lacului o valoare de 19,3 ha şi un perimetru de 1617 m, în scădere faţă de valorile de 21,3 ha şi respectiv 1749 m raportate în anul 1909 de Geley Josef, pentru o suprafaţă de retenţie a bazinului de colectare de circa 2,15 km². Cota oglinzii apei variază între 949 şi 950 m.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2CBRpmd2sA-yIkJn61RvpqUL91JwomxJptPoJX5Z7-MVBjZyoX0RHzGOevlReg77aDVV656OOe-AKnjCA4vA1N3dQPVPSBN4OARB6qeqQ_KQSwtrZG9HctAEl9PL8BO-UrbEbwgImjVs/s1600/laculsfana.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2CBRpmd2sA-yIkJn61RvpqUL91JwomxJptPoJX5Z7-MVBjZyoX0RHzGOevlReg77aDVV656OOe-AKnjCA4vA1N3dQPVPSBN4OARB6qeqQ_KQSwtrZG9HctAEl9PL8BO-UrbEbwgImjVs/s320/laculsfana.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5464705549108108146" border="0" /></a></p> <p>Lacul are o formă ovală, semiaxa mare fiind de 680 m iar cea mică de 470 m. Conform măsurătorilor efectuate în anul 2005, adâncimea maximă de a lacului este de 6,4 m. Conform aceloraşi măsurători, grosimea maximă a sedimentelor este de circa 4 m. Lacul Sf. Ana este alimentat exclusiv din precipitaţii, gradul de mineralizare al apei fiind din acest motiv extrem de scăzut. Iarna, lacul este acoperit cu un strat de gheaţă de până la 1 m.</p><p>Locatie:</p><p><iframe width="425" height="350" frameborder="0" scrolling="no" marginheight="0" marginwidth="0" src="http://www.google.ro/maps?f=q&source=s_q&hl=ro&geocode=&q=tusnad&mrt=all&sll=47.606163,25.026855&sspn=6.845087,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=Tu%C5%9Fnad&ll=46.709736,26.015625&spn=5.27352,9.338379&z=6&output=embed"></iframe><br /><small><a href="http://www.google.ro/maps?f=q&source=embed&hl=ro&geocode=&q=tusnad&mrt=all&sll=47.606163,25.026855&sspn=6.845087,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=Tu%C5%9Fnad&ll=46.709736,26.015625&spn=5.27352,9.338379&z=6" style="color:#0000FF;text-align:left">Vizualizare hartă mărită</a></small><br /></p></div>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-45190098199092219732010-04-19T08:08:00.005+03:002010-04-19T08:25:07.449+03:00TURISM - Conacul Rosetti-Solescu, Vaslui<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhzuSgh51-UtZzsVGTGpSDli9I3ZUvBvKm_MoM1lC8WEcJrICBcMMSFxqmJKB2sP1_O33JlO0CWgKuUQVqJvL436CqJqY5lz1_2SgtvM6l3_F6PQ1q_jnqlp7qkrIciIL2Cxue4xxYpNnM/s1600/Conacul_din_Sole%C5%9Fti.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhzuSgh51-UtZzsVGTGpSDli9I3ZUvBvKm_MoM1lC8WEcJrICBcMMSFxqmJKB2sP1_O33JlO0CWgKuUQVqJvL436CqJqY5lz1_2SgtvM6l3_F6PQ1q_jnqlp7qkrIciIL2Cxue4xxYpNnM/s320/Conacul_din_Sole%C5%9Fti.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5461715184435949346" border="0" /></a><br /><br />Conacul Rosetti-Solescu a fost construit la începutul secolului al XIX-lea (în jurul anului 1827) de către postelnicul Iordache Rosetti, descendent din marea familie boierească Ruset (Roset), de origine domnească, ramura Solescu. Clădirea conacului a fost construită din cărămidă, pe fundaţie de piatră, în stilul arhitecturii moldoveneşti, îmbinând elemente tradiţionale cu cele ale stilului neoclasic, predominant în Europa acelor vremuri.<div class="gmail_quote"><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhCljjRQ0JSfS0PhXNi8xKEFknlldAzTnrxf3h4XH1D0E0zlUo63u0qr486fx2tKlKZhP2uXkj8LLULnRZYl7FaQ6D3zg2MR9f8olqGAbso1kfH2HgRizrVe6TuXcdCcMKD9btUytwNU5s/s1600/Conacul_din_Sole%C5%9Fti22.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhCljjRQ0JSfS0PhXNi8xKEFknlldAzTnrxf3h4XH1D0E0zlUo63u0qr486fx2tKlKZhP2uXkj8LLULnRZYl7FaQ6D3zg2MR9f8olqGAbso1kfH2HgRizrVe6TuXcdCcMKD9btUytwNU5s/s320/Conacul_din_Sole%C5%9Fti22.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5461713817239724066" border="0" /></a></p> <p>Conacul are trei nivele (demisol, parter şi etaj), camerele fiind grupate în jurul unui hol central, din care se accede în toate camerele prin intermediul culoarelor. În holul central se află o scară monumentală de lemn cu balustrada sculptată. Latura de est a faţadei are o boltă de trăsură cu arcade la parter şi o terasă neacoperită la etaj. În acest conac, a locuit familia postelnicului Iordache Rosetti cu soţia sa, Ecaterina (Catinca), şi cu cei cinci copii (3 băieţi – Constantin, Theodor şi Dumitru; şi 2 fete – Elena şi Zoe). Aici a avut loc la data de 30 aprilie/12 mai 1844 cununia religioasă a Elenei Rosetti cu Alexandru Ioan Cuza, pe atunci preşedinte al Judecătoriei Covurlui.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfjJ7kJnpydA5YVs_x0ULK8LUm2BGriC5vV6vMFEg_D30tSDlw82jOkzfXm2WIzbGkHufCBCtNGlMfRya-9d7MZpowjMH8XWJUnv97e74syTlkhgV94uQzOF5tlQdGzaiJeu-zcFt7Rbs/s1600/Conacul_din_Sole%C5%9Fti23.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfjJ7kJnpydA5YVs_x0ULK8LUm2BGriC5vV6vMFEg_D30tSDlw82jOkzfXm2WIzbGkHufCBCtNGlMfRya-9d7MZpowjMH8XWJUnv97e74syTlkhgV94uQzOF5tlQdGzaiJeu-zcFt7Rbs/s320/Conacul_din_Sole%C5%9Fti23.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5461713824451255042" border="0" /></a></p> <p>După moartea postelnicului Iordache Rosetti la 10 ianuarie 1846, în conac a locuit singură soţia sa, Ecaterina. Aceasta a murit la 11 aprilie 1869, moşia şi conacul de la Soleşti fiind moştenite de fiul ei, Theodor. Cum acesta nu avea posibilitatea să se ocupe cu întreţinerea moşiei, a vândut moşia şi conacul către fratele său mai mare, Constantin. După moartea acestuia din urmă, moşia a fost moştenită de fiul său, Gheorghe Rosetti-Solescu, fost ministru plenipotenţiar al României la Sankt Petersburg timp de 40 de ani, apoi de fiul său, Theodor Gh. Rosetti. La data de 30 aprilie 1909, au fost aduse aici rămăşiţele pământeşti ale Elenei Cuza, care au fost înmormântate în curtea bisericii, lângă cele ale mamei sale. Fiul lui Theodor Gh. Rosetti, Georges Rosetti, a plecat în Franţa imediat după venirea comuniştilor la putere.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhW_cF2Y6w553uvYGTa_XwHuKOQGa8B2hi2kCAq2S43xhNf2NxG29zRoTjuV9ZKARAfuQbScxcTQKPg70jkSSng6VQ3RxfIYZWcP7s30TMS6s-oWn5OdTn-58x7mPBDE5voCu65XOtBnQ/s1600/Conacul_din_Sole%C5%9Fti3.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhW_cF2Y6w553uvYGTa_XwHuKOQGa8B2hi2kCAq2S43xhNf2NxG29zRoTjuV9ZKARAfuQbScxcTQKPg70jkSSng6VQ3RxfIYZWcP7s30TMS6s-oWn5OdTn-58x7mPBDE5voCu65XOtBnQ/s320/Conacul_din_Sole%C5%9Fti3.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5461713797074871746" border="0" /></a></p> <p>După instaurarea regimului comunist în România, în anul 1949, conacul a fost naţionalizat de stat şi trecut în proprietatea Sfatului Popular al comunei Soleşti, aici funcţionând şcoala satului (1948-1977). Afectată de cutremurul din 4 martie 1977, clădirea a fost transferată către Muzeul Judeţean Vaslui, dar lucrările de restaurare a conacului nu au fost finalizate. După răsturnarea regimului comunist, conacul a fost revendicat de către urmaşii familiei Rosetti-Solescu, stabiliţi în Germania sau Franţa, aceştia cerând statului român 200.000 de dolari pentru a vinde clădirea. Ca urmare a situaţiei juridice neclare a conacului, acesta a început să se degradeze, astăzi fiind practic o ruină. Conacul a fost vandalizat de oameni: zidurile sunt fisurate şi parţial căzute, tabla din aramă de pe acoperiş a fost înlocuită cu una ruginită şi spartă pe alocuri, plafoanele sunt prăbuşite, pardoselile şi tâmplăriile din lemn au fost furate de localnici şi puse pe foc. De asemenea, copacii din parcul conacului, unii cu valoare istorică, au fost tăiaţi de localnici.</p> <div> <div style="width: 252px;"><img alt="" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cd/Conacul_din_Sole%C5%9Fti12.jpg/250px-Conacul_din_Sole%C5%9Fti12.jpg" width="250" height="333" /> </div> </div> <p>În partea de est a curţii boiereşti, Ecaterina Rosetti (văduva postelnicului Iordachi Rosetti-Solescu şi mama doamnei Elena Cuza) a construit între anii 1859-1860 o biserică-paraclis cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". După finalizarea construcţiei, au fost mutate într-o criptă aflată în partea de sud a pronaosului bisericii osemintele postelnicului Iordache Rosetti şi a mamei sale Catrina Gavriliţa Catargi, ambii decedaţi la 10 ianuarie 1846. Cele două morminte au fost acoperite cu lespezi funerare.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEij-r0DKs9hhyphenhyphenZ-J1BY4DOFbeKHUj7TbYBID1ZEqd_Sp3tM0g0ddXN-0rakX9GSFsJoCKNIaJaaXQs4Cvb9Ie4U2zKUrEW5QHZFPtBdvgVsHlqmAoxCsRMhCkgj04b3KzcJ4AhynpSU2QE/s1600/Conacul_din_Sole%C5%9Fti11.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEij-r0DKs9hhyphenhyphenZ-J1BY4DOFbeKHUj7TbYBID1ZEqd_Sp3tM0g0ddXN-0rakX9GSFsJoCKNIaJaaXQs4Cvb9Ie4U2zKUrEW5QHZFPtBdvgVsHlqmAoxCsRMhCkgj04b3KzcJ4AhynpSU2QE/s320/Conacul_din_Sole%C5%9Fti11.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5461713805895040594" border="0" /></a></p> <p>Biserica a fost construită din cărămidă pe fundaţie de piatră, fiind iniţial acoperită cu şindrilă. Ea are formă de navă dreptunghiulară, cu absida altarului semicirculară, turn-clopotniţă deasupra pronaosului şi intrare prin partea de vest. În decorarea frontoanelor s-au folosit elemente de stil neoclasic: fronton sprijinit pe doi stâlpi, ferestre cu deschidere în arc, profile simple sub cornişă, friză de arcaturi la turn. Biserica a îndeplinit funcţia de paraclis al curţii boiereşti până în anul 1893, când Gheorghe Rosetti-Solescu, proprietarul moşiei Soleşti, ministru plenipotenţiar la Sankt Petersburg, a donat-o satului, aceasta devenind biserică parohială. Biserica a suferit mai multe reparaţii în decursul timpului. Astfel, turnul clopotniţă a fost reparat în anul 1900 şi refăcut în 1945, acoperişul de şindrilă a fost înlocuit în 1902 cu unul de tablă, în 1960 s-au făcut intervenţii la fronton. Biserica a fost consolidată în anul 1988. Biserica adăposteşte valoroase obiecte de cult, printre care menţionăm o evanghelie argintată, un chivot de argint şi o dveră pluşată despre care se spune că ar fi donaţia Doamnei Elena Cuza, cărţi vechi cu litere chirilice (legate în piele), veşminte din mătase naturală.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgs6bSo1zhjov35c26OMV163aqdXYrtvxSGeftNOLXB2092WWbq-GqASa8zkPvb2DrMh0iJVwmCEZPvoYrswynDziBSZnNsxG63kU6UBvcSvI5GK0S3F6vZucTblQWe_dQYS90AJYsFROk/s1600/Conacul_din_Sole%C5%9Fti16.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 240px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgs6bSo1zhjov35c26OMV163aqdXYrtvxSGeftNOLXB2092WWbq-GqASa8zkPvb2DrMh0iJVwmCEZPvoYrswynDziBSZnNsxG63kU6UBvcSvI5GK0S3F6vZucTblQWe_dQYS90AJYsFROk/s320/Conacul_din_Sole%C5%9Fti16.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5461713814842912914" border="0" /></a></p> <p>În curtea bisericii se află înmormântaţi mai mulţi membri ai familiei boiereşti Rosetti-Solescu: Doamna Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1825-1909), mama sa Ecaterina Rosetti (1800-1869), fiica logofătului Dumitrache Sturza, Gheorghe Rosetti (1853-1916) şi soţia sa Olga Giers-Rosetti (1853-1924), fiica ambasadorului francez la Petrograd.</p><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Conacul_din_Sole%C5%9Fti">Sursa.</a><br /><br />Locatie:<br /><br /><iframe marginheight="0" marginwidth="0" src="http://www.google.ro/maps?f=q&source=s_q&hl=ro&geocode=&q=solesti&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.060192,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=Sole%C5%9Fti&ll=47.103784,27.537231&spn=1.30867,2.334595&z=8&output=embed" width="425" frameborder="0" height="350" scrolling="no"></iframe><br /><small><a href="http://www.google.ro/maps?f=q&source=embed&hl=ro&geocode=&q=solesti&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.060192,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=Sole%C5%9Fti&ll=47.103784,27.537231&spn=1.30867,2.334595&z=8" style="color: rgb(0, 0, 255); text-align: left;">Vizualizare hartă mărită</a></small><br /></div>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-90114905556863088282010-04-14T08:53:00.004+03:002010-04-14T09:01:42.182+03:00TURISM - Conacul Paget, Campia Turzii<b>Conacul Paget</b> din Câmpia Turzii, judeţul Cluj, este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată în anul 2004 de Ministerul Culturii şi Cultelor din România. El se află pe strada Parcului. Nu este plasat direct la strada principală care traversează oraşul (str. 1 Decembrie 1918), ci mai retras (între conac şi strada 1 Decembrie 1918 există câteva rânduri de blocuri noi). În preajma acestei construcţii frumoase, cu un acoperiş ce atrăgea pe vremuri atenţia prin ţiglele de un roşu aprins, se aflau acareturile: grajdul cu cai de trăsură, şura, o fierărie, locuinţa administratorului moşiei. În parcul castelului era un lac, alimentat continuu cu apa ce izvora dintr-o movilă invecinată. Lacul comunica printr-un canal cu lacul conacului învecinat (Szentkereszty Zsigmond - Bethlen Ödön) din curtea Liceului „Pavel Dan” (str. 1 Decembrie 1918 nr. 17).<p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh4mJM6tf4-jqphyg5ADs41-HltFNvgvAsPq22ZZFK-E0uzzM7ead9cS6l9Ups336Da1E04RtPm_r2NC7N2yMaVNPXpepIotxzgJaVjNCt4NvdAq13fgYpTuCbv3jJ7mDyDyzVjHlJSz4U/s1600/CampiaTurziiPaget.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 219px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh4mJM6tf4-jqphyg5ADs41-HltFNvgvAsPq22ZZFK-E0uzzM7ead9cS6l9Ups336Da1E04RtPm_r2NC7N2yMaVNPXpepIotxzgJaVjNCt4NvdAq13fgYpTuCbv3jJ7mDyDyzVjHlJSz4U/s320/CampiaTurziiPaget.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5459869070611201122" border="0" /></a></p> <p>Peste drum de conac, în spaţiul unde astăzi se află Casa de Cultură „Ionel Floaşiu” (fostul Club Muncitoresc) şi vila Ungureanu, au fost grajdurile cu caii de călărie, iar pe locul unde este acum Oficiul Poştal nr. 1 (str. 1 Decembrie nr. 6) era un manej pentru călărie. Tot aici existau mai multe clădiri din cărămidă, situate pe locul actualelor case de pe str. 1 Decembrie 1918 nr. 8 si nr. 10, care erau locuinţele personalului de serviciu al castelului Paget. Ilona Paget, nepoata şi succesoarea lui John Paget, a vândut prin 1913 statului austro-ungar conacul, parcul şi moşia, acestesa fiind folosite ca fermă agricolă de stat.</p> <p>După 1918, în fostul conac Paget (intrat în posesia statului român) a funcţionat între 1918-1929 o fermă agricolă statală, în paralel cu orfelinatul de băieţi „Mihai Viteazul” (1920-1929), iar între 1929-1958 Staţiunea Experimentală Agricolă (aparţinând de Institutul de Cercetări Agronomice al României, ICAR). În apropierea acesteia (pe fostul teren al conacului John Paget) s-a construit un mare siloz-depozit de cereale si seminţe (str. 1 Decembrie 1918 nr. 1-3; transformat în ultimii ani într-un bloc de locuinţe, cu spaţii comerciale la parter).</p> <p>Într-o încăpere din acest fost conac (numit şi „Casa Albă”, din cauza aspectului ei exterior) a funcţionat între 1923-1949 o capelă ortodoxă, până înainte de darea în funcţiune în anul 1951 a primei Biserici Ortodoxe din oraş (Piaţa Mihai Viteazul nr. 9) (înainte de 1918 românii din cele două localităţi componente au fost exclusiv greco-catolici). Înainte de 1990 aici a funcţionat temporar şi „Palatul copiilor” (după 1990 „Clubul copiilor”).</p> <p>Conacul (în prezent în renovare) a fost ridicat în deceniul al cincilea al secolului XIX de aristocratul englez John Paget. John Paget a fost o personalitate interesantă a Transilvaniei din a doua jumătate a secolului XIX. S-a născut în 1808 la Loughborough (Anglia) şi făcea parte dintr-o veche familie de nobili. A urmat Colegiul Unitarian din Manchester, cu rezultate foarte bune. Apoi a studiat la universitate, obţinând diploma de doctor în medicină la Edinburgh (Scoţia). La 27 ani, în 1835, John Paget renunţă la cariera ştiinţifică pentru a se consacra călătoriilor în lumea largă, printre care şi în Transilvania (1835-1836). În 1837 se căsătoreşte la Roma cu Polixenia Wesselényi (fiica baronului József Wesselényi, şi fosta soţie divorţată a baronului ardelean László Bánffy de Losonc), pe care a cunoscut-o în 1835 în Italia. În anul 1839 s-a stabilit în satul Ghiriş-Arieş (azi Câmpia Turzii) din Ardeal. Aici transformă moşia soţiei - unde îşi ridică conacul în stil englez - după modelul latifundiilor din Anglia. Multe inovaţii agricole au fost introduse de John Paget pe moşia sa în deceniile 5-8 din secolul XIX. Adoptă metode si tehnici noi, moderne, ale exploatării raţionale a terenurilor, utilizează maşini agricole importate din Anglia, efectuează lucrări de împădurire, sădeşte soiuri noi de pomi fructiferi si de viţă de vie. S-a ocupat intens şi de creşterea şi intreţinerea cailor de rasă. În 1847 i s-a acordat cetăţenia maghiară. S-a stins din viaţă în 1892 la Ghiriş-Arieş (Câmpia Turzii) şi a fost înmormântat la Cluj, aşa cum îşi dorise.</p><p>Localizare:</p><p><iframe marginheight="0" marginwidth="0" src="http://www.google.ro/maps?f=q&source=s_q&hl=ro&geocode=&q=campia+turzii&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.610385,19.753418&ie=UTF8&hq=&hnear=C%C3%A2mpia+Turzii&ll=47.294134,24.257813&spn=2.607998,4.669189&z=7&iwloc=A&output=embed" width="425" frameborder="0" height="350" scrolling="no"></iframe><br /><small><a href="http://www.google.ro/maps?f=q&source=embed&hl=ro&geocode=&q=campia+turzii&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.610385,19.753418&ie=UTF8&hq=&hnear=C%C3%A2mpia+Turzii&ll=47.294134,24.257813&spn=2.607998,4.669189&z=7&iwloc=A" style="color: rgb(0, 0, 255); text-align: left;">Vizualizare hartă mărită</a></small><br /></p><p></p>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-1385017964853286082010-04-13T08:27:00.003+03:002010-04-13T08:37:31.609+03:00TURISM - Palatul Princiar din Turda<b>Palatul Princiar</b> din Turda (resedinţă princiară, azi <b>Muzeul de Istorie</b>) este cel mai valoros obiect de cultură şi arhitectură medievală al Turzii. Este cunoscut şi sub numele de <i>Curia Casei Fiscului</i>, <i>Casa Fiscală</i>, <i>Cămara de Sare</i>, <i>Casa Princiară</i>, <i>Casa Principilor</i>, <i>Palatul Voievodal</i>, <i>Conacul Princiar</i> şi <i>Casa Bathory</i>. El reprezenta odinioară reşedinţa principelui Ardealului Sigismund Bathory (1581-1597 şi 1599-1602). A fost destinat iniţial de fapt pentru Vama Sării de la Turda.<p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTtK8BpDxwaATNA0RtJzBrS6rL8AYfCeEQHUd4sjdBmOuhhMTaD_6280AsSLiJZ3sm9ok9v7I9I1_itLiufAfwNGOlQ6KneMDouzVPk5RtoAZBBANlzJh600XQEcaA44SSC513nicy7lA/s1600/TurdaPalatPrinciarGravura01.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 226px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTtK8BpDxwaATNA0RtJzBrS6rL8AYfCeEQHUd4sjdBmOuhhMTaD_6280AsSLiJZ3sm9ok9v7I9I1_itLiufAfwNGOlQ6KneMDouzVPk5RtoAZBBANlzJh600XQEcaA44SSC513nicy7lA/s320/TurdaPalatPrinciarGravura01.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5459491703193017218" border="0" /></a></p> <p>Palatul păstrează unele fragmente din clădirea iniţială de la sfârşitul secolului XV şi începutul secolului XVI. Clădirea s-a bucurat de consideraţie de-a lungul timpului, numărându-se între reşedintele preferate ale principilor Transilvaniei. Până în jurul anului 1588 s-au efectuat lucrări importante de reconstrucţie, structura actuală a clădirii datând din acele vremi. Ea a mai suferit o refacere generală în anul 1818, reparaţii mai efectuându-se în anii 1886-1887 şi 1911, de când datează forma pe care o are şi azi. Arhitectura cladirii este în esenţă gotică, peste care se suprapun elemente ale stilului Renaissance (balconul etc).</p> <p>Monumentul este o clădire cu parter şi etaj, de formă aproximativ patrată, având în partea de nord o anexă fără etaj. Faţada principală are un portal de intrare in arc frânt şi trei ferestre de formă dreptunghiulară. Deasupra intrării se afla un balcon sprijinit pe console, în retrageri treptate. La dreapta şi stânga acestuia se găsesc cele 3 ferestre dreptunghiulare cu sprâncene de cornişe şi frize de denticule in partea superioară. Celelalte faţade sunt lipsite de elemente decorative, doar ferestrele dispun de anumite accente. Subsolul clădirii este acoperit cu bolţi semicilindrice din cărămidă, pe când parterul poartă un tavan de lemn sprijinit pe grinzi puternice. Uşile de la încăperile parterului au cadre dreptunghiulare, cu excepţia uneia incheiată sus cu un arc frânt.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiC7JeOWHBZqvYwuYaY1wi6tmdI4VAUxwKkHvNtZk_uIQ3DmsThtGw34p-KHkV-MxE7s4G4exPBn7laSAGQNCbET8RLPacb8IhRx7I13AOgcZ0QHIHWf-ByxVLvIf2wCpOr3YtS62cMXws/s1600/2006_0602TurdaPalat0351.JPG"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiC7JeOWHBZqvYwuYaY1wi6tmdI4VAUxwKkHvNtZk_uIQ3DmsThtGw34p-KHkV-MxE7s4G4exPBn7laSAGQNCbET8RLPacb8IhRx7I13AOgcZ0QHIHWf-ByxVLvIf2wCpOr3YtS62cMXws/s320/2006_0602TurdaPalat0351.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5459491695018381122" border="0" /></a></p> <p>Clădirea a găzduit câteva din Dietele Transilvaniei, ultima datând din anul 1799, servind totodată ca loc de cazare a celor ce participau la Diete.</p> <p>Aladár Körösföi-Kriesch (1863-1920) a pictat în anul 1898 marele tablou cu Francisc David (magh. <i>Dávid Ferenc</i>), expus in holul Muzeului de Istorie. Tabloul arată scena proclamaţiei libertăţii religioase la Dieta de la Turda din anul 1568, respectiv pe Francisc David (întemeietorul religiei unitariene) în Biserica Romano-Catolică din Turda.</p><p>Între anii 1929-1951 clădirea a găzduit Casa de Cultură a oraşului.</p> <p>Palatul Princiar din Turda este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.</p> <p>În 1943 în această clădire a fost înfiinţat Muzeul de Istorie, inaugurat în 1951 la iniţiativa lui Augustin Raţiu, cu ajutorul arheologului I.I. Rusu şi al Dir. Prof. Ion Ţigărea.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj6TwIHRyKI5vIQ6jK1yh3ZO8mr6valIb1Dl5AAPs6cjMFLurcDcP0SdrMkuC2tDGyLIgbz8evDHCwg3v5_brwqXJyQjQJdYNZgO3WouuqLGdWhpA_cAHtAo4GrCKjEU92w3anBMfx6uZ4/s1600/800px-TurdaPalatPrinciar.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 222px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj6TwIHRyKI5vIQ6jK1yh3ZO8mr6valIb1Dl5AAPs6cjMFLurcDcP0SdrMkuC2tDGyLIgbz8evDHCwg3v5_brwqXJyQjQJdYNZgO3WouuqLGdWhpA_cAHtAo4GrCKjEU92w3anBMfx6uZ4/s320/800px-TurdaPalatPrinciar.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5459491687633169458" border="0" /></a></p> <p>Muzeul de istorie cuprinde o colecţie bogată de obiecte, în special din perioada romană. Materialele prezentate sunt numismatice, epigrafice şi arheologice, ele constituind şi obiectul de studiu al unor cercetători precum H. Daicoviciu, I.I. Rusu, N. Vlassa, ş.a.</p>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-30522856439455539602010-04-09T08:19:00.003+03:002010-04-09T09:11:35.636+03:00TURISM - Biserica Bucur Ciobanul, Bucuresti<b>Biserica Bucur</b> este situata in centrul Bucurestiului, a funcţionand înainte ca paraclis al mănăstirii Radu Vodă. Biserica, clasată ca monument istoric în grupa A, nu are o datare exactă până în prezent. De-a lungul vremii istoricii şi cei care au cercetat originile construţiei au oferit diferite datări şi variante de construcţie a edificiului. Astfel unii cercetători vorbesc de o construcţie într-un stil specific secolului XVIII, alţii, conform legendei, consideră că biserica este ctitoria ciobanului Bucur, de numele acestuia fiind legată şi etimologia numelui Bucureşti. Biserica este consemnată într-o hartă întocmită între anii 1844-1846 cu numele biserica Bucur.<div class="gmail_quote"><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhtOEwwQ3UoPgNadqy-hgW6US0rOjiUVId7uB_Ma0uxVBKNNqsvmhIuMc2RlB3XVMIyqCAzxuk0vVb_WkxZgonE5tiURFbE5sLMR5Cvu5-QUC-Wrmca0GApEgrnULA6a8I_PxdBgZpCLLA/s1600/Biserica_Bucur_1900.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 174px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhtOEwwQ3UoPgNadqy-hgW6US0rOjiUVId7uB_Ma0uxVBKNNqsvmhIuMc2RlB3XVMIyqCAzxuk0vVb_WkxZgonE5tiURFbE5sLMR5Cvu5-QUC-Wrmca0GApEgrnULA6a8I_PxdBgZpCLLA/s320/Biserica_Bucur_1900.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5458015821257332466" border="0" /></a></p> <div> <div style="width: 242px;"> <div></div> </div> </div> <p>În trecut biserica se afla pe acelaşi deal împreună cu mănăstirea Radu Vodă. La mijlocul secolului XVIII dealul a fost împărţit în două datorită unor lucrări edilitare astfel că în prezent cele 2 lăcaşuri de cult se află pe două ridicături de pământ despărţite de o stradă.</p> <p>Deşi biserica este pomenită în textele mai multor autori români şi străini ca fiind construită de întemeietorul Bucureştilor, ciobanul Bucur, unele cercetări ulteriore au concluzionat că edificiul este construit în secolul al XVII-lea, fiind refăcută în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Alte cercetări au stabilit că biserica a fost construită în prima jumătate a secolului XVII, pentru a folosi ca paraclis al mănăstirii Radu Vodă. Există şi opinii ale cercetătorilor care susţin că biserica a fost zidită în anul 1416, de către Mircea cel Bătrân. Biserica este renovată între anii 1909-1910 şi i se aduc unele modificări la exterior.</p> <p>În lucrarea <i>Istoria fondarei oraşului Bucureşti – capitala Regatului Român – de la 1330 până la 1850 – culeasă după mai mulţi scriitori vechi</i>, întocmită în 1891 de Dimitrie Papazoglu, sunt consemnate mai multe texte care confirmă varianta construirii bisericii de către Ciobanul Bucur. Papazoglu însuşi se îndoieşte de exactitatea acestor date, autorul fiind convins că în realitate biserica a fost ridicată în 1568 de Alexandru Vodă, zis Ciobanu, fiul lui Mircea Vodă pe locul cimitirului mănăstirii Radu Vodă.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEimYp3yvrHKIaL0AY2kaBVozRlIFI4GMgwt2eFMmAAB6JZjUAOL8nd_zVyDDuv_ccOdAGw1uj-G7H8vF2SkdNXr7q8rLTP29iPsVI7Ggy1d0YPtHSZSrp31ZD8MIAHFr_HOo57dWGZBqcc/s1600/21890161.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 242px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEimYp3yvrHKIaL0AY2kaBVozRlIFI4GMgwt2eFMmAAB6JZjUAOL8nd_zVyDDuv_ccOdAGw1uj-G7H8vF2SkdNXr7q8rLTP29iPsVI7Ggy1d0YPtHSZSrp31ZD8MIAHFr_HOo57dWGZBqcc/s320/21890161.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5458015811201248946" border="0" /></a></p><p>În 1938 Grigore Ionescu în ghidul Bucureştiului afirmă că în 1869 biserica a fost refăcută şi i s-a creat o nouă identitate mai veche cu 300 de ani decât în realitate.</p> <p>Până în anul 1974 mulţi dintre cei care au studiat istoria bisericuţei au considerat că ctitorul edificiului nu poate fi ciobanul Bucur, aceştia apreciind relatările care susţin această variantă ca simple legende, apărute pentru prima dată într-o monografie a Principatelor, întocmită de consulul britanic William Wilkinson, publicată la Londra în 1820.</p> <p>În 1835 această variantă este susţinută şi în Manualul de geografie, întocmit de Iosif Genilie, profesor la Colegiul „Sf. Sava”.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjB6zqPjRlQHIMMb9VFcbWCJQDdaYZtD2ahOeXfsIdlFze9HgcdXPtelYVxdX6ba5Reov4YZhrvM7kqwgPUxXTcw4zx_gbdT423IVRihoPjiIozgwPlY_m6TjvQT3qaWV_cDym_I3ardC8/s1600/41.+Biserica+Bucur+%28Ciobanul+Bucur%29.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 247px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjB6zqPjRlQHIMMb9VFcbWCJQDdaYZtD2ahOeXfsIdlFze9HgcdXPtelYVxdX6ba5Reov4YZhrvM7kqwgPUxXTcw4zx_gbdT423IVRihoPjiIozgwPlY_m6TjvQT3qaWV_cDym_I3ardC8/s320/41.+Biserica+Bucur+%28Ciobanul+Bucur%29.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5458015802522354450" border="0" /></a></p> <p>În urma unor cecetări recente a fost descoperit un manuscris al misionarului catolic Blasius Kleiner, scris la 1761, care confirmă spusele legendei. Kleiner nota în textul amintit următoarele: <i>Se spune că acest oraş îşi trage numele de la un oarecare cioban sau, după cum spun alţii, haiduc vestit, care se chema Bucur. Acesta îşi păştea oile în acea câmpie de pe marginea râului Dâmboviţa şi poate că pe acolo îşi făcea şi haiduciile lui. În urmă a clădit o biserică (...) şi a început să construiască şi câteva case pentru el şi pentru alţii</i>.</p> <p>În prezent, profesorul Marcel Dumitru Ciuca, cel care a îngrijit republicarea lucrării lui Dimitrie Papazoglu, consideră că acesta a greşit datarea bisericii, prezentată în cartea din 1891. Marcel Dumitru Ciuca consideră că legenda despre ciobanul Bucur ar putea fi adevărată şi nu vede un inconvenient în acceptarea existenţei unui strămoş întemeietor al Bucureştiului cu numele de Bucur.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhwQYQXzcLVLNEDsdNDpXvUTYqDOSW1sHgocbPLh95dCjrd5-wOcHmsEJc3ECNRt6K5iARZmKt9u-F_ShMaNSxNmRKgUpiZYTOMa7Zx-atjZYpGDYyW3ZyhZIzLZznrqFJCEDTpOSNAqQ8/s1600/(a_id=3889)img4.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhwQYQXzcLVLNEDsdNDpXvUTYqDOSW1sHgocbPLh95dCjrd5-wOcHmsEJc3ECNRt6K5iARZmKt9u-F_ShMaNSxNmRKgUpiZYTOMa7Zx-atjZYpGDYyW3ZyhZIzLZznrqFJCEDTpOSNAqQ8/s320/(a_id=3889)img4.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5458015793515645762" border="0" /></a></p><div><div style="width: 182px;"><div></div></div></div><p>Biserica, închinată sfinţilor Atanasie şi Chiril, are dimensiuni mai puţin impunătoare, dar bine proporţionate. Faţadele construcţiei sunt liniştite şi drepte, vopsite în alb.</p> <p>Intrarea se face printr-un pridvor elegant asemănător cu prispele întâlnite la casele ţărăneşti din România. Pridvorul prezintă arcade polilobate susţinute de stâlpi din lemn. În partea superioară edificiul are o turlă simplă cu streaşină largă şi o cupolă în formă de ciupercă. Uşa şi ferestrele prezintă ancadramente din piatră sculptată aplicate la începutul secolului XX.</p> </div>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-2759839735856113512010-04-08T09:11:00.007+03:002010-04-08T09:46:37.308+03:00TURISM - Cetatea Devei<div style="color: rgb(153, 153, 153);"><div><div><div><div><div><div><b>Cetatea Devei (Castrum Deve)</b>, incoronata de ziduri medievale si avand infatisarea unui bastion impunator este situata pe un con vulcanic format din andezite neogene, impresionanta fortificatie aflandu-se "la trecerea cea mai primejdioasa in Transilvania", in locul unde Muresul formeaza un defileu intre Muntii Apuseni si Muntii Poiana Rusca. Trecand pe aceste meleaguri, la mijlocul secolului XIX, calatorul englez Paget, incantat de privelistea ce se desfasoara de la inaltimea cetatii, a marturisit ca: "Putine locuri, prin cate tari am umblat, prezinta o panorama mai frumoasa decat aceea a Vaii Muresului.<br /><div><div><div><div class="gmail_quote"><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg8t5OOrNByZaglno5cw83BLCv4ElQ99_Vg9vSX-uzUCyitMQ2-o-sHDaOeLzIde8cK5WskRIM7YYM1ZdY0d9Enrvlcr3Jcwa4_eaqx6DB9xYwiB9syOE4UBLyMGzWp-SWQ5EIf-BlPQLI/s1600/Foto2Deva1800.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457650697079292226" style="width: 320px; height: 203px;" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg8t5OOrNByZaglno5cw83BLCv4ElQ99_Vg9vSX-uzUCyitMQ2-o-sHDaOeLzIde8cK5WskRIM7YYM1ZdY0d9Enrvlcr3Jcwa4_eaqx6DB9xYwiB9syOE4UBLyMGzWp-SWQ5EIf-BlPQLI/s320/Foto2Deva1800.jpg" border="0" /></a><br /><br /><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><span style="color: rgb(153, 153, 153);">Dealul Cetatii, care domina zona, are o inaltime potrivita unor observari la mari distante, iar datorita formei sale conice si abrupte este usor de aparat. De aceea este sigur ca a fost folosit ca post de paza si observatie din cele mai vechi timpuri.</span><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">Desi exista o serie de legende legate de originea indepartata a cetatii, cercetarile stiintifice istorice arata ca Cetatea Devei a fost construita pe la mijlocul veacului al XIII - lea, pe ruinele unor fortificatii daco - romane, ca urmare a navalirii tatarilor din anul </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1241</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> si ca punct de sprijin si de aparare impotriva acestora. Primul document in care este amintita cetatea, dateaza din </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1269</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> si este documentul prin care Stefan, fiul regelui Bela IV o doneaza baronului Chyl din satul Calnic.</span><br /><br /></span><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOC4LwCSd6ISe7WqoH77IG1iVxkaSlKtWpB9tZ2Dhpt-CbXFlM81NzlB3pHKxapRotJwj-IVbGCHVPebgS59Xnoh19asnQZYCQxZK15IAXIH2_BzYehILp5NTTEqofDz0FxxIkqxaqO9U/s1600/Cetatea_Devei_la_inceputul_sec_al-XVIII-lea-1.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457650681216521426" style="width: 320px; height: 212px;" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOC4LwCSd6ISe7WqoH77IG1iVxkaSlKtWpB9tZ2Dhpt-CbXFlM81NzlB3pHKxapRotJwj-IVbGCHVPebgS59Xnoh19asnQZYCQxZK15IAXIH2_BzYehILp5NTTEqofDz0FxxIkqxaqO9U/s320/Cetatea_Devei_la_inceputul_sec_al-XVIII-lea-1.jpg" border="0" /></a><br /><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">Cetatea Devei, declarata monument istoric, se afla situata la o altitudine de </span></span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">371 m</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">, pe Dealul Cetatii care pe o suprafata de 30 ha adaposteste o vegetatie de un exceptional interes fitogeografic. Datorita importantei sale geologice, botanice si perisagistice, Dealul Cetatii a fost declarat in <b>1988</b> </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">rezervatie naturala</b><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><span style="color: rgb(153, 153, 153);">.</span><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">Inca de la inceputul existentei sale, cetatea a indeplinit functii multiple si deosebite, reusind astfel sa se inscrie in paginile zbuciumate ale istoriei Transilvaniei. Astfel ea a participat deseori la luptele care se dadeau pentru domnia tarii sau stapanirea de mosii,a fost resedinta voievodala sau nobiliara,garnizoana, loc de refugiu pentru populatie in momente grele, locul unde s-au dat importante si crancene batalii. Alteori a fost folosita drept inchisoare pentru regi, nobili nesupusi, iobagi rasculati sau luptatori pentru credinta, iar in doua randuri a fost detinatoare a coroanei regilor maghiari. A servit drept dar de impacare pentru adversarii la domnie, cadou de nunta, sau loc de paza a tezaurului unei tinere regine.</span><br /></span><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><span style="color: rgb(153, 153, 153);">Ladislau, voievodul Transilvaniei intre anii </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1291-1315</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> ajunge stapanul cetatii si a locuit aici unde avea o casa domneasca si tinea scaun de judecata cu marii nobili ai Transilvaniei. In </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1307</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">, Ladislau il inchide in Cetatea Devei pe Otto regele Ungariei si ii ia si coroana.Regele a fost eliberat, dar coroana regala a ramas la Deva vreo 3 ani dupa care a fost predata noului rege Carol Robert.</span><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">In </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1444</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> Iancu de Hunedoara primeste prin donatie regala Cetatea Devei impreuna cu 53 de sate si minele de aur din jurul Bradului,si cetatea ramane timp de mai bine de jumatate de secol in stapanirea Corvinilor, pana in </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1504</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> cand trece din nou in mana regilor maghiari. In </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1535</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">, imparatul Ferdinand daruieste cetatea rivalului sau Ioan de Zapolya, regele Ungariei, drept semn de impacare. Acesta o va oferi ca dar de nunta sotiei sale Isabella, fiica de 20 de ani a regelui Poloniei. Ioan de Zapolya moare la Sebes in data de </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">22 iulie 1540</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> si este adus pe un catafalc regal in Cetatea Devei unde este expus impreuna cu coroana Ungariei timp de trei saptamani, vegheat de curteni si nobilime. Stapana a cetatii si domeniului Deva, ramane astfel tanara regina Isabella, care vine si sta aici de mai multe ori, timp de cateva saptamani si uneori chiar cateva luni, iar in </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1549</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> isi aduce si tezaurul personal pe care il pune sub o puternica paza in cetate.</span><br /><br /></span><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIdZdxTEc5MWr9dSQP-PGbSBRliYN-pdZqi-VpMXLQsR5wVAo6gF5lChygavQOgRD92mrAtkt8gCj8aB9RoKm0l83Kn_Eq6Uw3lh08aLd69AbZbApajF7Neav23Ww8Z_VMdGxS_mnfrjo/s1600/255109602_6e1e7802f0.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457645817537218258" style="width: 320px; height: 256px;" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIdZdxTEc5MWr9dSQP-PGbSBRliYN-pdZqi-VpMXLQsR5wVAo6gF5lChygavQOgRD92mrAtkt8gCj8aB9RoKm0l83Kn_Eq6Uw3lh08aLd69AbZbApajF7Neav23Ww8Z_VMdGxS_mnfrjo/s320/255109602_6e1e7802f0.jpg" border="0" /></a><br /><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">In perioada </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1551 - 1555 </b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">cetatea se gaseste sub ocupatie austriaca de scurta durata, caci este cucerita de generalul Giovani Batista Castaldo, care vroia sa rapeasca si coroana tarii de la regina Isabella si fiul ei. In anii </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1550, 1552</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> si </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1557</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> cetatea a suferit o serie de atacuri otomane, iar in </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1557</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> este ocupata de sultanul Soliman cel Mare. Acesta o va preda insa reginei Isabella, deoarece regina recunoscuse in anul </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1541</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> suveranitatea otomana in zona.</span><br /></span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">David Ferencz</b><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> (Francis David), intemeietorul bisericii unitariene, care proclama libertatea religioasa la Dieta de la Turda ?n </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1568</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> a fost acuzat de reforma religioasa cativa ani mai tarziu, condamnat si inchis in Cetatea Devei unde a murit la data de </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">15 noiembrie 1579.</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> In celula in care a fost inchis David Ferencz a fost pusa o placa comemorativa in anul </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1948</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">.</span><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">In </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1581</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> cetatea ajunge in proprietatea lui Francisc Geszthy care o stapaneste pana in </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1595</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">. In testamentul sau el scria ca nimeni sa nu-i caute tezaurul, deoarece l-a ascuns in asa fel incat nimeni sa nu-l gaseasca, iar aceasta afirmatie i-a facut pe multi de-a lungul timpului sa caute comori in zona cetatii. Dupa moartea subita a lui Geszthy, cetatea trece in stapanirea cancelarului baron Iosica Stefan din Branisca.</span><br /><br /></span><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiVE-tgOpcekGB6IlK_7Tmm3ZtVcUb8KYhLDmrZyGXzRU63Lo6tGxbTXFcv0YCVGMofI-zCEbiBgsE_froeRUnDbdP587dGmx9lyHDAMWfYaI36RAUb3hffuZvcTAafi1tTKb8Z-shFyEg/s1600/2a548fe7e3.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457645827734785122" style="width: 320px; height: 271px;" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiVE-tgOpcekGB6IlK_7Tmm3ZtVcUb8KYhLDmrZyGXzRU63Lo6tGxbTXFcv0YCVGMofI-zCEbiBgsE_froeRUnDbdP587dGmx9lyHDAMWfYaI36RAUb3hffuZvcTAafi1tTKb8Z-shFyEg/s320/2a548fe7e3.jpg" border="0" /></a><br /><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">In anul </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1600</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">, </span></span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">Mihai Viteazul</b><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><span style="color: rgb(153, 153, 153);">, insotit de o suita de aproximativ 100 de oameni si aflandu-se in drum spre curtea imparatului Rudolf al II-lea, trece pe langa Cetatea Devei de unde nobilimea trage cu tunurile asupra lui. "Din Cetatea Devei indreptara tunurile asupra mea si innecara in Mures mai multi dintre ai mei" avea el sa marturiseasca mai tarziu. Sigismund Bathory reintors pentru a treia oara in Ardeal in incercarea de a-si recupera tronul, se refugiaza in Cetatea Devei in anul </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1601</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> dupa care daruieste cetatea unui devotat comandant al sau, George Borbely. Nu peste mult timp, stapan al Transilvaniei ajunge generalul George Basta, un valon belgian, care ocupa Cetatea Devei, ca fiind ultima cetate ardeleneasca pe care a cucerit-o.</span><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">Tot in cetate, la </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">9 septembrie 1603,</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> Basta convoaca dieta ardeleana pentru a obtine juramant de credinta fata de imparatul austriac Rudolf al II-lea. Dar, dupa numai doi ani, trupele austriece sant alungate din cetate de catre Stefan Bocskai care conducea lupta maselor rasculate impotriva stapanirii habsburgice.</span><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">In </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1607</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">, dupa moartea lui Bocskay, dieta tarii hotaraste ca Cetatea Devei sa ramana numai in stapanirea voievozilor ardeleni, lucru ce va ramane valabil aproape tot secolul </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">XVII</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">. Astfel cetatea a apartinut principelui Gabriel Bethlen care a adaugat constructiei un bastion rotund ce servea ca inchisoare si camera de tortura, iar dupa moartea lui, stapan al cetatii ajunge fratele acestuia, Stefan Bethlen, numit si "micul principe". Acesta se casatoreste cu o frumoasa fata de 18 ani, Maria Szechy, dar moare in curand iar cetatea si domeniul cetatii ii raman tinerei vaduve. Venus de Murany, cum a fost numita aceasta cocheta si fascinanta femeie in literatura maghiara, se casatoreste in anul 1634 cu nobilul Stefan Kun si se muta la mosia acestuia langa Satu Mare. Dupa un timp isi paraseste sotul si fuge calare la Deva. Acesta, infuriat vine insotit de o ceata de calareti la Deva pentru a-si duce sotia acasa. Maria auzind zgomotul facut de atacatori la portile castelului, sare pe fereastra si fuge in cetate impreuna cu slujitorii ei devotati. Din cetate trage salve de tun si de pusti asupra atacatorilor si ii pune pe fuga.</span><br /><br /></span><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3RVja8j5ekMKHUF_WyzIJWjx9_mxurgEHAUM_0cigmXVxnoFqYYrbPv_jSqH4bxNr0hW1fUpbpG59SGK_wyHgJYmQCF8BXe9AoSiYYPfRStVNQPxwg4kJ8g9kWTURNCKbWv0LsT-wzk4/s1600/1690118833_920a582e8d.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457645811103949714" style="width: 320px; height: 240px;" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3RVja8j5ekMKHUF_WyzIJWjx9_mxurgEHAUM_0cigmXVxnoFqYYrbPv_jSqH4bxNr0hW1fUpbpG59SGK_wyHgJYmQCF8BXe9AoSiYYPfRStVNQPxwg4kJ8g9kWTURNCKbWv0LsT-wzk4/s320/1690118833_920a582e8d.jpg" border="0" /></a><br /><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">In </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1640</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> Maria Szechy vinde cetatea si domeniul principelui Gheorghe Rakoczy I pentru suma de 6.000 de taleri. Cu aceasta ocazie, la </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">30 noiembrie 1640</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> s-a facut inventarul cetatii si al domeniului.Documentul este cel mai vechi inventar cunoscut si din el ne putem face o idee despre cum arata cetatea si domeniul. Exista insa si o descriere interesanta a cetatii, facuta de Nicolae Bethlen in </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1660</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">.</span><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">Gheorghe Rakoczy I face o reparatie generala a cetatii si castelului, ridica noi ziduri si bastioane, construieste o fantana interna pentru apa de baut si capteaza un izvor langa poarta de jos. Apoi, catre sfarsitul domniei lui, daruieste cetatea lui Acatiu Barcsay, prefectul comitatului Hunedoara. In perioada stapanirii austriece asupra Transilvaniei, cetatea este ocupata de generalul Caraffa Antonio cu armata imperiala, iar imparatul Leopold I o trece definitiv in proprietatea dinastiei habsburgice prin diploma din </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1692.</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> In fapt, ea va ramane sub stapanire austriaca pana in a doua jumatate a secolului XIX. In </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1706 </b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">cetatea este ocupata de taranii rasculati condusi de Francisc Rakoczy al II-lea, dupa un asediu de cateva luni.</span><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">In </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1713</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> au loc mari lucrari de reparatii la cetate ordonate si conduse de generalul grof Ion Steinville. S-au construit atunci ziduri exterioare, s-au reparat portile, s-au zidit doua noi bastioane si camere de locuit. Tot atunci directia de tragere si linia de atac din cetate au fost indreptate catre strazile principale ale orasului. Desi refacuta si modernizata, in </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1721</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> cetatea a fost ocupata de taranii rasculati din Dobra, care s-au razvratit pentru a scapa de robotele pentru cetate si domeniu.Reparatii si consolidari se mai fac in </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1752</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">, dar importanta strategica a cetatii scade tot mai mult, datorita dezvoltarii artileriei. Ea ramane totusi un loc de refugiu pentru nobili in cazuri de revolte ale populatiei. Astfel in </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1784</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> in timpul rascoalei lui</span><b style="color: rgb(153, 153, 153);"> </b></span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">Horea</b><b style="color: rgb(153, 153, 153);">, Closca si Crisan</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">, mai multi nobili de la tara, functionari ai statului si slujbasi de comitat s-au refugiat in cetate unde au fost asediati de rasculati. In <b>6 noiembrie 1784</b> taranii ataca cetatea dar sant respinsi de trupele imperiale fara victime. A doua zi dimineata un grup de 400 de rasculati printre care se aflau si lucratori minieri din Certej si Hondol dau un al doilea atac asupra cetatii dar sant respinsi de 144 de soldati graniceri si 22 nobili calari. Inghesuiti langa Mures, aproape 200 de tarani au fost ucisi,innecati sau facuti prizonieri.Cei prinsi sant executati prin taierea capului cu palosul. La 11 noiembrie, taranii convinsi ca nobili vor ceda, trimit un ultimatum prin care cereau: </span><span style="color: rgb(153, 153, 153);">"Nobilul comitat, impreuna cu toti stapanii de mosii si cu toata semintia lor sa jure pe cruce; nobili sa nu mai fie, ci fiecare daca va putea gasi o slujba sa traiasca din aceea. Nobilii stapani pe mosii sa paraseasca odata pentru totdeauna mosiile nemesesti. Si ei sa plateasca dare ca poporul de rand. Daca comitele si nobilii stapani de mosii se vor invoi la aceasta, taranii le fagaduiesc pace, iar in semnul pacii sa ridice pe cetate, pe la marginile orasului, pe prajini cat mai inalte, steaguri albe"</span><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><span style="color: rgb(153, 153, 153);">.Dar nobilii nu se preadu si rascoala este innabusita.</span><br /><br /></span><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhHkRyIPtGx0uK4lyhVBKToaSfARLRP5qFiuB4D20GpPMWWCK45xqfEafbHK8d0w0PU4_Dk64TMOMxUkCeHjCBIvSrzZccdQqGMULiUzlWnzlU1P2JtRB6_qaMxLkDgl4QWfGvHwrVoIT4/s1600/5136_6731_1.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457645835660081106" style="width: 320px; height: 240px;" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhHkRyIPtGx0uK4lyhVBKToaSfARLRP5qFiuB4D20GpPMWWCK45xqfEafbHK8d0w0PU4_Dk64TMOMxUkCeHjCBIvSrzZccdQqGMULiUzlWnzlU1P2JtRB6_qaMxLkDgl4QWfGvHwrVoIT4/s320/5136_6731_1.jpg" border="0" /></a><br /><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">Un timp cetatea a fost lasata in parasire. Dar in </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1817</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">, imparatul Francisc I, trecand prin Deva,a hotarat sa o restaureze, cheltuind pentru asta 216.000 florini.Ultimul rol jucat de cetate in lunga sa istorie,a fost in timpul revolutiei din </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1848-1849</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">. Asediata si impresurata de circa 2000 de revolutionari, cetatea nu a putut totusi fi ocupata decat dupa ce din lipsa apei si a alimentelor, garnizoana s-a predat la </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">17 mai 1849</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">.</span></span><span style="color: rgb(153, 153, 153);"><br /></span><span style="color: rgb(153, 153, 153);">Insa, la </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">13 august 1849</b><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><span style="color: rgb(153, 153, 153);">, la orele 9 dimineata, o explozie zguduitoare a depozitului de munitie a aruncat in aer zidurile cetatii, transformand-o intr-o ruina si omorand pe cei 38 de soldati revolutionari ce se aflau in cetate. Cu acest tragic eveniment s-a incheiat definitiv rolul militar al puternicei cetati a Devei. O descriere interesanta a cetatii inainte de explozie o face istoricul maghiar Kovary Laszlo.</span><br /><br /></span><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3dw919KlF1iR28st5ilim5pM_fP8JAkL4Ee_f5KDuaTKBiiGSUeOiI0ryNBEu63PPAbVZb90df7q0YVHBGo37OYa9P4XgaFw6TjfKf4nPwiik0T9-duVBPEo7AYUNOLtUpCB5l1G8t1Y/s1600/deva%202.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457650689338105138" style="width: 320px; height: 211px;" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3dw919KlF1iR28st5ilim5pM_fP8JAkL4Ee_f5KDuaTKBiiGSUeOiI0ryNBEu63PPAbVZb90df7q0YVHBGo37OYa9P4XgaFw6TjfKf4nPwiik0T9-duVBPEo7AYUNOLtUpCB5l1G8t1Y/s320/deva%25202.jpg" border="0" /></a><br /><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">Cetatea a ramas totusi o podoaba naturala si istorica a orasului si catre sfarsitul secolului al XIX - lea cativa intelectuali localnici grupati in Societatea istorica si arheologica a judetului Hunedoara ridica problema ingrijirii si intretinerii ei.</span><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">Astfel in </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1887</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> incep a se realiza cai de acces si plimbare pe deal, a se planta mii de puieti de arbori, iar pe alei s-au instalat cateva banci. In </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1900-1905</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> s-au facut lucrari de consolidare a zidurilor si subteranelor, s-a curatat molozul si pietrisul,s-a ridicat o casa a paznicului cetatii in zona parcului, s-a construit un mic chiosc pe stanci (care a rezistat pana in </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1940</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">) si s-a realizat tunelul de trecere pe sub stanca.</span><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">In </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1942-1943 </b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">in tunel s-a deschis o galerie pentru adapost antiaerian. In anul </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">1960</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);"> s-au refacut caile de acces, s-au pus mai multe banci, s-au plantat arbori, s-a facut iluminarea zidurilor cetatii, iar la poalele cetatii s-a construit restaurantul Perla in fata caruia s-a amenajat o parcare.</span><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">La </span><b style="color: rgb(153, 153, 153);">11 august 1999</b><span style="color: rgb(153, 153, 153);">, chiar in ziua eclipsei, intre ruinele cetatii, timp de 17 ore si jumatate a avut loc un spectacol evocand lupta dacilor cu romanii. </span></span><br /><br /><img src="file:///C:/DOCUME%7E1/Owner/LOCALS%7E1/Temp/moz-screenshot.png" alt="" /><img src="file:///C:/DOCUME%7E1/Owner/LOCALS%7E1/Temp/moz-screenshot-1.png" alt="" /><img src="file:///C:/DOCUME%7E1/Owner/LOCALS%7E1/Temp/moz-screenshot-2.png" alt="" /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjx-wNfXw9Z914IU01JlBm8lSW5tIewWiYk8cTUFMTEgDitYX-TSBDuOaSaKOMqOOjRDakFgV1aNRAB1s_pq1nI3VrVXwPJxXOkJMS_WVwCet8sdaakIfBeR1HqCZvVoJzRN-B1d7dbnZU/s1600/img-cetate_londonconstant.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457650706947939570" style="width: 320px; height: 240px;" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjx-wNfXw9Z914IU01JlBm8lSW5tIewWiYk8cTUFMTEgDitYX-TSBDuOaSaKOMqOOjRDakFgV1aNRAB1s_pq1nI3VrVXwPJxXOkJMS_WVwCet8sdaakIfBeR1HqCZvVoJzRN-B1d7dbnZU/s320/img-cetate_londonconstant.jpg" border="0" /></a><br /><br /><div align="justify">In anul <b>2008</b>, cu ocazia lucrarilor de restaurare a Cetatii, arheologii Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane au facut mai multe descoperiri importante in incinta Cetatii Devei. Este vorba de vestigii ale Evului Mediu. "Au fost gasite urme ale unor ansambluri de locuinte, fortificatii, sisteme de aductiune a apei, fragmente de arma sau monede", a declarat Marcel Morar. Cea mai recenta descoperire arheologica a fost facuta in luna iunie, cand arheologii de la Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva au gasit in incinta Cetatii Deva ruinele unui turn din piatra din secolul al XIII-lea si mai multe obiecte din ceramica, fier si bronz.<br />Intentionand punerea in valoare a monumentului precum si atragerea de turisti in zona, primaria orasului a decis instalarea unei telecabinei electrice pe sine. Lucrarile au inceput in luna <b>septembrie 2003</b> si au fost finalizate in luna <b>iunie 2005</b>. Proiectul a fost intocmit de arhitectul Eugen Ilisiu, iar lucrarile de constructii si montajul au fost realizate de firma deveana Metal Expres. </div><div align="justify"><b>Telecabina</b> este singurul ascensor inclinat din Romania, iar din punct de vedere al lungimii traseului (278 metri) si a diferentei de nivel (158 metri) este primul din Europa. Avand <b>16 locuri </b>si folosind sistemul planului inclinat, <b>telecabina</b> faciliteaza accesul pe cetate al turistilor. </div><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhHCjceqFm14VHoukEPPrYalsD83g6pxZSYMzF4w2kwrJFT6PgUL47a7PxiyDEJW4z87-yoCRSvkCZwuxCHfnH5v-3-eaREUHnC7W6xRBnGqDNhnKVw2g6Erg75NIsrdAkwzRy4J-CyJFM/s1600/47821.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457645830449796098" style="width: 320px; height: 240px;" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhHCjceqFm14VHoukEPPrYalsD83g6pxZSYMzF4w2kwrJFT6PgUL47a7PxiyDEJW4z87-yoCRSvkCZwuxCHfnH5v-3-eaREUHnC7W6xRBnGqDNhnKVw2g6Erg75NIsrdAkwzRy4J-CyJFM/s320/47821.jpg" border="0" /></a><br /><br /><div align="justify">Primaria mizeaza si pe faptul ca instalarea telecabinei va atrage potentiali finantatori in activitatile comerciale, pe care autoritatea tutelara intentioneaza sa le sustina la 184 m inaltime, fara sa aduca prejudicii monumentului. Insa, pe sit este necesara o cercetare arheologica exhaustiva si un proiect complex de conservare-restaurare pentru punerea in valoare a vestigiilor.</div> </div></div></div></div></div></div></div></div></div></div></div>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-34298914349535686382010-03-30T08:52:00.004+03:002010-03-30T09:04:16.570+03:00TURISM - Manastirea Cosuna - Bucovatul Vechi, DoljMănăstirea Coşuna Bucovăţul vechi este una dintre cele mai vechi construcţii atestate documentar din ţinuturile Craiovei, fiind o piesă de inestimabilă valoare patrimonială a Mitropoliei Olteniei. Mereu o mărturie vie ce şi-a păstrat identitatea în timpul istoric, mănăstirea a rămas permanent ancorată în timpul liturgic, deşi pe trupul ei poartă semnele intemperiilor vremii, ale jafurilor şi incendiilor ce nu au reuşit să o doboare. Data construirii ei este indicată diferit în mai multe izvoare, cea mai veche mărturie atestând zidirea ei în anul 1483, informaţie întărită de marii istorici Bogdan Petriceicu Haşdeu şi Nicolae Iorga. A fost zidită din piatra (la temelie) şi cărămida (pentru soclu şi ziduri) vechiului castru roman Pelendava. Deşi astăzi funcţionează ca biserică de parohie, denumirea bisericii închinate Sfântului Ierarh Nicolae a rămas Mănăstirea Coşuna Bucovăţul vechi.<br /><div class="gmail_quote"><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUr7ov0F9iDJ2Em3FHRL8sik0l8P7rADyfhk7_oAs0ieQzHsJRbn-tZdxIY-a0UsRyi0wIzrIfRGPkSrZBRYRIey_Cm3DpETctgfZ_5LHImhbRw2fNJVcWESIBST9BDWlvh8zwNejoR3Q/s1600/cosuna.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 300px; height: 247px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUr7ov0F9iDJ2Em3FHRL8sik0l8P7rADyfhk7_oAs0ieQzHsJRbn-tZdxIY-a0UsRyi0wIzrIfRGPkSrZBRYRIey_Cm3DpETctgfZ_5LHImhbRw2fNJVcWESIBST9BDWlvh8zwNejoR3Q/s320/cosuna.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454302484771175938" border="0" /></a><br /><br />Se ştie că, pe lângă rolul liturgic pe care l-au avut în viaţa credincioşilor mai tot timpul, mănăstirile erau şi adevărate fortăreţe, scuturi de apărare în vremurile tulburi ce au venit nu de puţine ori peste pământul ţării noastre. Mănăstirea Coşuna Bucovăţul Vechi s-a bucurat încă de la începutul existenţei ei istorice de toate exigenţele ctitoreşti, fiind amplasată într-o regiune cu populaţie densă, cu o poziţie strategică, favorizată de apele Jiului, beneficiind de un cadru deosebit de atrăgător datorită secularilor codri de stejar ce se găsesc în apropiere. Cu toate aceste daruri de la Dumnezeu, mănăstirea şi-a împlinit cu prisosinţă destinaţia pentru care a fost zidită, fiind, de-a lungul anilor, pavăză a creştinătăţii şi mărturie a Sfintei Jertfe, dar şi un puternic centru de atracţie turistică, după cum mărturiseşte cronicarul Dionisie Eclesiarhul, în Proimionul Condicii mănăstirii. La picioarele sfântului ei altar s-au prosternat, în timpuri de pace sau furtună, ierarhi, voievozi, bani, boieri şi credincioşi, înălţând lui Dumnezeu rugăciuni de mulţumire pentru binefacerile Sale, dar şi rugăciuni de izbăvire a pământului străbun de păgânească sabie ce adesea se abătea asupra lui.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPOG4rE90m2YiSYmOnoONKPZGcCAfjn3Nc7PQst2MYDCZV5j8zoQeBvp8nmlPfrjhnsyu1q-3PL7iJB4nJp9qZhlklYOdQ6jYlwq1ycmsW9anneSX6EYslBg37k7a9RA8qkcwiyx3txHc/s1600/3131330351_134192f83e_o.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 240px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPOG4rE90m2YiSYmOnoONKPZGcCAfjn3Nc7PQst2MYDCZV5j8zoQeBvp8nmlPfrjhnsyu1q-3PL7iJB4nJp9qZhlklYOdQ6jYlwq1ycmsW9anneSX6EYslBg37k7a9RA8qkcwiyx3txHc/s320/3131330351_134192f83e_o.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454302474618101810" border="0" /></a><br /><br />Descoperirile arheologice şi numismatice din această regiune demonstrează existenţa unui castru roman între anii 400-350 î.Hr. care purta denumirea de Pelendava, făcând parte dintr-un complex sistem de apărare, ce se găsea la răscrucea drumurilor: Drobeta-Altus, Sarmizegetusa-Danubius, barând trecerea duşmanilor către centrul politico-administrativ din Munţii Orăştiei. Dovada acestor vechi aşezări a fost descoperită pe locul actualei biserici a mănăstirii, unde au fost găsite mai multe obiecte de ceramică şi vase de lut, obiecte ce formează Tezaurul traco-getic de la Craiova şi Tezaurul de la Mofleni.<br /><br />În timpul împăratului Traian (97-117), romanii construiesc un castru militar din valuri de pământ întărit, pe ţinutul Pelendava. Acest spaţiu a cunoscut o mare înflorire datorită poziţiei sale geografice, protejat fiind şi de garnizoana romană. Ca mărturii stau o serie de vestigii arheologice, cum sunt resturile unui zid din cărămidă care se mai păstrează şi astăzi în apropierea mănăstirii. Un lucru este foarte clar: înainte ca trupele romane să părăsească Dacia, în timpul împăratului Aurelian (270-275), viaţa a gravitat în jurul zonei Bucovăţ-Mofleni (locul pe care urma să se construiască mănăstirea), urmând ca, mai apoi, să se extindă spre oraşul Craiova, în vatra ei actuală.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdx87IvbhWXWEmC8K1BpSGXASvtRbrJu_U_bpaJnTxz5dVzXcReG5_uQ2VzxHyz_frWZXm2EfjGCUae8X77l1clMrijlhVKwcQKPleX1ipFB2kq1lflIKOJjiFUpBpHZEw-fFFwusfPMg/s1600/3131330509_95161a9b5e_o.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdx87IvbhWXWEmC8K1BpSGXASvtRbrJu_U_bpaJnTxz5dVzXcReG5_uQ2VzxHyz_frWZXm2EfjGCUae8X77l1clMrijlhVKwcQKPleX1ipFB2kq1lflIKOJjiFUpBpHZEw-fFFwusfPMg/s320/3131330509_95161a9b5e_o.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454302482878743538" border="0" /></a><br /><br />Primul nume cu care mănăstirea apare atestată de documente este Coşuna sau La Coşuna - aşa cum este ea numită în Actul Mitropolitului Eftimie al Ţării Româneşti (ianuarie 1574) şi în Actul lui Mihai Voievod Viteazul (februarie 1574). Cuvântul coşuna este de origine slavonă şi înseamnă păşune, fâneaţă, cosit, îndeletniciri des întâlnite la oamenii de la câmpie. Alţi cercetători au asociat cuvântului coşuna înţelesul de koşciuna, cuvânt care în limba latină are semnificaţia de fa-bulă, asociind această denumire cu locul legendar al ruinelor vechiului castru roman Pelendava, sens potrivit căruia coşuna ar indica un loc legendar, un monument funerar sau o necropolă.<br /><br />După o veche tradiţie, denumirea de Coşuna ar fi legată de faptul că, în trecut, până în preajma primului război mondial, coborau din munţii Gorjului şi ai Vâlcii coşunarii care împleteau toamna coşuri de răchită, recoltată de pe malurile Jiului, schimbau aceste coşuri pe diverse cantităţi de grâu şi de porumb cu locuitorii de la câmpie.<br /><br />La scurt timp după restaurarea mănăstirii, din anul 1572, pe lângă numele de Coşuna l-a primit şi pe cel de Bucovăţ, de la moşia din satul cu acelaşi nume situat pe malul celălalt al Jiului. Cuvântul bucovăţ este de origine slavonă, avându-şi rădăcina în buk care înseamnă fag, în aceste locuri existând păduri de fag.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjskE4TW4CXKW4Np_6a-EwTfpjr6W3jdDYrk3Yc794_xYXCDqkdwvK1yhdNdULMJs7yVWzAMe2i9sbkPdO-YGkhyJpYH9swWHQ03_L0WJ1_hNFVenpo-ddoTeoptHQrBEUzAeaxB-LNbHQ/s1600/cosuna2.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 236px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjskE4TW4CXKW4Np_6a-EwTfpjr6W3jdDYrk3Yc794_xYXCDqkdwvK1yhdNdULMJs7yVWzAMe2i9sbkPdO-YGkhyJpYH9swWHQ03_L0WJ1_hNFVenpo-ddoTeoptHQrBEUzAeaxB-LNbHQ/s320/cosuna2.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454302497961175682" border="0" /></a><br /><br />Între anii 1834-1843, obştea mănăstirii Coşuna Bucovăţul Vechi a fost mutată în partea dreaptă a Jiului, unde s-a construit o altă biserică, iar pentru a o deosebi de cea veche, ea a luat denumirea de Bucovăţul Nou. Cartierul unde se află amplasată actual biserica se numeşte Mofleni, denumire atestată documentar pentru prima dată în anul 1799.<br /><br />Începuturile Mănăstirii Coşuna Bucovăţul vechi se pierd în trecutul poporului nostru. Originea ei este mult mai veche decât cea a bisericii actuale. Anul în care a fost construită este menţionat într-o Delă pentru mănăstirile şi bisericile din jurul Craiovei (1838) ca fiind 1483. Cel dintâi egumen atestat de documente poartă numele de Eftimie (1571-1575) şi este menţionat de Actul emis de voievodul Ţării Româneşti Alexandru al II-lea Mircea, în care era menţionată donaţia doamnei Dobra către mănăstire.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgHRThPZ5y79yUIJ69M-OU32aZlysFEJMmtCyLgq21JP4fahQRIqTSdV77Uy-Y9c-l4PC-BzWdVLqZQhUkKKzjcc6UC7S5epsjofG2YcBprkjYZSJ2bTWKbt_RpuOGQLncWlBSHW5d7agE/s1600/cosuna3.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 236px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgHRThPZ5y79yUIJ69M-OU32aZlysFEJMmtCyLgq21JP4fahQRIqTSdV77Uy-Y9c-l4PC-BzWdVLqZQhUkKKzjcc6UC7S5epsjofG2YcBprkjYZSJ2bTWKbt_RpuOGQLncWlBSHW5d7agE/s320/cosuna3.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454302609512683106" border="0" /></a><br /><br />În anul 1583, marele clucer Pârvu închina Mănăstirea Coşuna lavrei Meteora din Grecia, devenind astfel prima mănăstire românescă închinată către o mănăstire străină, după mănăstirea Zdralea, închinată de ctitorul ei, Barbu I, banul Craiovei, mănăstirii atonite Xenofon.<br /><br />Mulţi egumeni au cârmuit acest lăcaş dumnezeiesc, dintre toţi aceşti vrednici de laudă ostenitori Arhimandritul Teofil Niculescu ocupă un loc de seamă.<br /><br />În anul 1896, biserica mănăstirii purta pe trupul ei rănile primului război mondial. Este restaurată de Comisia monumentelor istorice, definitivându-se forma pe care o are astăzi biserica. Spirit luminat şi cu mari capacităţi de muncă, stareţul Teofil Niculescu (1934) a participat activ la viaţa mănăstirii, construind chilii pentru călugări, restaurând în totalitate mobilierul bisericii.<br /><br />După ce este desfiinţată, în anul 1939, iar apoi reînfiinţată, ca biserică de parohie, în chiliile fostei mănăstiri avea să înceapă a funcţiona Seminarul Teologic Mitropolitan „Sfântul Grigorie Teologul“, devenind strălucită vatră de cultură teologică pentru formarea viitorilor slujitori ai sfintelor altare din Mitropolia Olteniei, biserica fiind, ani de-a rândul, paraclis al generaţii şi generaţii de elevi seminarişti. De pe băncile seminarului au ieşit oameni pregătiţi, dintre care mulţi au ajuns preoţi, profesori şi chiar arhierei. Dintre aceştia menţionăm doar câteva nume: Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Irineu, Mitropolitul Olteniei, Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Gurie Gorjeanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei etc. Primul director al Seminarului Teologic de la Mofleni a fost arhimandritul Teofil Niculescu.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvBh25qB_u6vtQfqmsd5D52ckU8CHqVhfpExUW25wUAtYtzm8Fel3xOTt2m2Ns3gYTFmRPHv70S-2HmPCFW3jnvazJMwQ2bzwoa3LQe8-0M5zzcApIUw-kmuF4W3fTjSYbBrl8uhgZ7kw/s1600/cosuna1.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 239px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvBh25qB_u6vtQfqmsd5D52ckU8CHqVhfpExUW25wUAtYtzm8Fel3xOTt2m2Ns3gYTFmRPHv70S-2HmPCFW3jnvazJMwQ2bzwoa3LQe8-0M5zzcApIUw-kmuF4W3fTjSYbBrl8uhgZ7kw/s320/cosuna1.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454302491047700130" border="0" /></a><br /><br />Singura clădire care se mai păstrează astăzi din vechea mănăstire este biserica. Este ctitoria banului Stepan şi a fiului său, Pârvu, fiind construită într-un timp record: 75 de zile (20 iulie-3 octombrie1572).<br />Toate elementele bisericii sunt impresionante şi îmbracă o aură deosebită, parcă în aşteptarea eshatologiei. Despre turla bisericii se spunea că „era frumos zidită cum numai la puţine biserici din ţara noastră se mai întâlneşte“, iar, despre pictura bisericii Mănăstirii Coşuna Bucovăţul Vechi, Cezar Boliac spunea că „nu avem nimic în ţară mai frumos şi mai vrednic de păstrat“, ea fiind, într-adevăr, o piesă de rară valoare a vechii picturi bisericeşti din ţara noastră. Una dintre caracteristicile picturii este fresca policoloră din sfântul altar şi din naos, realizată de pictori care şi astăzi au rămas anonimi.<br />O altă piesă de valoare este Zodiacul, pictură executată în pronaosul bisericii. La noi în ţară, pentru prima dată, zodiacul în pictura bisericească apare în secolul al XVI-lea, atunci când este adus de zugravi din sudul Dunării. Primele reprezentări la găsim la mănăstirile din nordul Moldovei (Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa). În Ţara Românească apare pentru prima dată la Mănăstirea Tismana (1563).<br /><div style="text-align: left;">Astăzi, biserica este monument istoric, în ea săvârşindu-se sfintele slujbe doar la ocaziile speciale: de hram şi la sărbătorile mari. În anul 2002, a fost definitivat un frumos paraclis cu osteneala conducerii seminarului, cu hramul „Sfântul Grigorie Teologul“, aşezat în curtea seminarului, în care elevii seminarişti participă la slujbele de practică liturgică, dar care este şi biserică de enorie pentru credincioşii din cartierul Mofleni.<br /><br /><a href="http://wikimapia.org/8859477/ro/M%C4%83n%C4%83stirea-Co%C5%9Funa-Bucov%C4%83%C5%A3ul-Vechi">Sursa.</a><br /><br />Locatie:<br /><br /><iframe width="425" height="350" frameborder="0" scrolling="no" marginheight="0" marginwidth="0" src="http://www.google.ro/maps?f=q&source=s_q&hl=ro&q=Bucov%C4%83%C5%A3,+Dolj&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.121324,14.128418&ie=UTF8&cd=2&geocode=FQHiowIdaDhqAQ&split=0&hq=&hnear=Bucov%C4%83%C5%A3,+Dolj&ll=44.6413,23.999634&spn=1.367972,2.334595&z=8&iwloc=A&output=embed"></iframe><br /><small><a href="http://www.google.ro/maps?f=q&source=embed&hl=ro&q=Bucov%C4%83%C5%A3,+Dolj&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.121324,14.128418&ie=UTF8&cd=2&geocode=FQHiowIdaDhqAQ&split=0&hq=&hnear=Bucov%C4%83%C5%A3,+Dolj&ll=44.6413,23.999634&spn=1.367972,2.334595&z=8&iwloc=A" style="color:#0000FF;text-align:left">Vizualizare hartă mărită</a></small><br /></div> </div>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-17049400608064128752010-03-29T09:16:00.004+03:002010-03-29T09:20:05.972+03:00TURISM - Catedrala Sf Spiridon, BucurestiAceasta biserica, socotita cea mai mare biserica ortodoxa existenta in prezent in Bucuresti, se afla pe vechea artera Podul Serban Voda, la mica distanta, spre sud, de Piata Unirii. Dupa modernizarea Bulevardului Dimitrie Cantemir, altarul bisericii a ajuns sa participe prin prezenta sa impozanta, la frontul de vest al acestei axe a orasului. <div class="gmail_quote"><p style="text-align: left;"><img alt="Catedrala Sfantul Spiridon" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/spiridon-111.jpg" width="372" align="middle" border="1" height="370" /></p> <p align="justify">"Dar fiindca Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau si a locuit cu oamenii, tot crestinul este dator a zidi casa lui Dumnezeu, pe pamant. Pentru aceasta si robul lui Dumnezeu, domnitorul Tarii Romanesti, Scarlat Ghica, fiul Domnului Grigorie Ghica, vrand a mari numele lui Dumnezeu, cel in Treime inchinat si slavit, a zidit din temelie acest templu, in cinstea Sfantului Ierarh Spiridon, Arhiepiscopul Trimitundei, facatorul de minuni. Aceasta intreprindere s-a inceput in al doilea an al domniei sale, la anul 1767 si s-a sfarsit in a doua sa domnie, la anul 1768, 30 septembrie. Iar ca sa poata fi suficienta in toata frumusetea si buna credinta, s-a inzestrat cu fonduri si legate statornicesti de catre Domnul Alexandru Ghica, Fiul Domnului Grigorie Ghica, intaiul ctitor."</p> <p align="justify">Aceste frumoase cuvinte, daltuite in piatra pisaniei de la intrare constituie actul de nastere al acestui frumos asezamant.<br /></p><p align="justify"><img style="cursor: -moz-zoom-out;" alt="http://sfantulspiridon.files.wordpress.com/2008/09/sf-spiridon.jpg" src="http://sfantulspiridon.files.wordpress.com/2008/09/sf-spiridon.jpg" width="251" height="334" /></p> <p align="justify">Aceasta ctitorie construita in vecinatatea istoricului Deal al Mitropoliei, unde parfumul istoriei, ce izvoraste la tot pasul se infrateste cu soaptele strabunilor, a dainuit pana in anul 1852. Nu se mai stie cat de mare a fost biserica si nici date despre clopotnita nu sunt, dar era manastire domneasca, dintre cele mai mari ale tarii. Atunci Marea Epitropie, cu aprobarea Domnitorului Barbu Stirbei si cu binecuvantarea Mitropolitului Nifon al Ungro Vlahiei, aseaza in locul celei dintai, temelia pe stalpi de stejar a acestei monumentale biserici, care, si astazi este cea mai spatioasa si mai impunatoare din capitala. Zidirea ei a durat din 1852 pana in 1858, iar sfintirea s-a facut la 8 noiembrie 1860, cu mare cinstire.<br /></p><p align="justify"><img style="cursor: -moz-zoom-out;" alt="http://sfantulspiridon.files.wordpress.com/2008/09/pict0549.jpg" src="http://sfantulspiridon.files.wordpress.com/2008/09/pict0549.jpg" width="251" height="335" /></p> <p align="justify">Biserica este construita dupa un plan arhitectural deosebit - cu o turla centrala si doua turnuri in fata - avand dimensiunile: lungime 41 m., latime 14m., inaltime 38m. </p> <p align="justify">Stilul constructiei este gotic, in care predomina elemente de arta moldoveneasca. In interior sunt de semnalat coloane de marmura, vitralii colorate artistic, cu scene biblice si sfinti, executate la Viena. </p> <p align="justify"> </p><p align="justify">Pictura in ulei este executata folosind influente ale Renasterii, de ilustrul pictor roman Tattarescu in anul 1862</p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhanBty2va8Fvyh9lr21dT2HrppFJmJvAsYpxN4-HmTtujcLvIOQlz1OAXk2OIFczDdryCoqD__ItIeJdo2S9UyP7F2rOqHpUiXYRb3rkYwF8cLuAJZIq64Q5mUDRsRBuUfWpa62ktnjUg/s1600/6931260560657__SfSpiridon.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 301px; height: 266px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhanBty2va8Fvyh9lr21dT2HrppFJmJvAsYpxN4-HmTtujcLvIOQlz1OAXk2OIFczDdryCoqD__ItIeJdo2S9UyP7F2rOqHpUiXYRb3rkYwF8cLuAJZIq64Q5mUDRsRBuUfWpa62ktnjUg/s320/6931260560657__SfSpiridon.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5453936401012780306" border="0" /></a><p align="justify">Biserica sufera stricaciuni de-a lungul timpului, fiind grav deteriorata in urma cutremurului din 1940 si in urma bombardamentului din 1944. Prea fericitul Parinte Patriarh Justinian, care a fost intronizat la 6 iunie 1948 in aceasta biserica, in marea sa grija si ravna pentru sfintele lacasuri din Patriarhia Romana a luat-o sub directa sa ocrotire, devenind prin restaurarea ei ctitorul de vremuri noi al Catedralei Sf. Spiridon Nou. </p> <p align="justify"> </p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEht4a6IBmh3IeTyOvmjznoy46FX2vZUOBXAGEQkeLRqY6jMpHrJTIvBMBkQ5krGCZRia7h8IFp1nM0rijzJmmHP0wIl7rMOrkGW3rwnuzUUmBGCASsqQAniL6wudq8KFZ1DmLdcDCahc-o/s1600/SfSpiridonNouInterior.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 202px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEht4a6IBmh3IeTyOvmjznoy46FX2vZUOBXAGEQkeLRqY6jMpHrJTIvBMBkQ5krGCZRia7h8IFp1nM0rijzJmmHP0wIl7rMOrkGW3rwnuzUUmBGCASsqQAniL6wudq8KFZ1DmLdcDCahc-o/s320/SfSpiridonNouInterior.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5453936395551979682" border="0" /></a><p align="justify">In anul 1954, dupa efectuarea tuturor lucrarilor de restaurare, a fost sfintita de Prea Fericitul Parinte Patriarh Justinian ai Romaniei si Chiril al Bulgariei, aflat in vizita in tara noastra si randuita a fi Paraclis Patriarhal (locul unde au loc hirotoniile episcopilor vicari, intronizari, vizite la nivel inalt bisericesc, sfintirea Sf.si Marelui Mir). </p> <p align="justify">In urma cutremurului din 1977, dar mai ales in urma lucrarii de constructie a metroului bucurestean, biserica sufera mari pagube, altarul comunist rupandu-se de aceasta, iar cum toate nu ar fi fost de ajuns, regimul comunist o trece pe lista bisericilor ce aveau sa fie daramate.<br /></p><p align="justify"><img alt="http://sfantulspiridon.files.wordpress.com/2008/09/pict0555.jpg" src="http://sfantulspiridon.files.wordpress.com/2008/09/pict0555.jpg" width="306" height="228" /></p> <p align="justify">Biserica a fost salvata de la demolare prin purtarea de grija a Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, hirotonit intru arhiereu chiar aici, la 5 martie 1950, care a randuit ca biserica sa fie reparata si infrumusetata, sfintirea facandu-se in anul 1990. </p> <p align="justify"> </p><p align="justify">Mai nou, biserica s-a infrumusetat prin lucrarile de restaurare a catapetesmei, a intregului mobilier si prin asezarea cinstitelor in noua racla.<br /></p><p align="justify"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgy9-8cMa5cDp9qo2Us6_1Tkv6ITJPgKwj4IKsBSNdZqcf2wWwkHf37SNi643rdMH-CPSH4fwmGkbl7Fc9IOwwQsfGmCiUh50VPVWj18ytWEtx_XDzVeJdmAFo8QzWYoOPmLq7eQsBuRyQ/s1600/8845953.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 240px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgy9-8cMa5cDp9qo2Us6_1Tkv6ITJPgKwj4IKsBSNdZqcf2wWwkHf37SNi643rdMH-CPSH4fwmGkbl7Fc9IOwwQsfGmCiUh50VPVWj18ytWEtx_XDzVeJdmAFo8QzWYoOPmLq7eQsBuRyQ/s320/8845953.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5453936387995803826" border="0" /></a></p> </div>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-58487962144516773482010-03-22T08:18:00.005+02:002010-03-24T14:22:04.367+02:00TURISM - Cetatea Mikó, Miercurea Ciuc<b>Cetatea Mikó</b>, cu plan geometric regulat şi bastioane italieneşti, ridicat în stilul renaşterii târzii, este cel mai vechi şi mai important monument istoric al oraşului Miercurea Ciuc.<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPKNGS9m1yqOrIpJUegfwuIOmv7Aqbs0VP4JuN1BqzzuhpRjerFLpDNSNyGeGYIAV47rSnPIXIyA43XmU0-vNlIgjXSkApMFIVNeaeZCk0XSK0TApN7PkxMmqnFiP7_lTbY8660UvMrh8/s1600-h/F1000015.JPG"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 214px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPKNGS9m1yqOrIpJUegfwuIOmv7Aqbs0VP4JuN1BqzzuhpRjerFLpDNSNyGeGYIAV47rSnPIXIyA43XmU0-vNlIgjXSkApMFIVNeaeZCk0XSK0TApN7PkxMmqnFiP7_lTbY8660UvMrh8/s320/F1000015.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5451341727506745954" border="0" /></a><p>Poartă numele constructorului, <span class="new">Hidvégi Mikó Ferenc</span> (1585-1635), în documentele vremii fiind menţionată şi ca cetatea nouă a lui Mikó. Construirea cetăţii a început în primăvara anului 1623, la zece ani după ce proprietarul, <span class="new">Mikó Ferenc</span>, a devenit căpitan suprem al scaunelor secuieşti Ciuc, Gheorgheni şi Casin. Personalitate marcantă a vieţii politice ardelene de la începutul <span class="mw-redirect">secolului al XVII-lea</span>, <span class="new">Mikó Ferenc</span>, pe lângă această funcţie, a fost şi consilier al principelui Gabriel Bethlen, diplomat şi cronicar.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1TOmFXyfYYLsP3eq_ohyphenhyphenRftmClkDKkAx72LCIXDLT9MCizJIH9rrlv61chDlHgr3CgFBzUolplgMTMYJ3bcn9kmVucpm4ozPQnMZ0eBADE3dttLP0UpqQxe2TkvdguYfKN8TqWTcxbIk/s1600-h/25847015.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1TOmFXyfYYLsP3eq_ohyphenhyphenRftmClkDKkAx72LCIXDLT9MCizJIH9rrlv61chDlHgr3CgFBzUolplgMTMYJ3bcn9kmVucpm4ozPQnMZ0eBADE3dttLP0UpqQxe2TkvdguYfKN8TqWTcxbIk/s320/25847015.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5451341723752459202" border="0" /></a></p> <p>Construirea castelului cu plan patrulater şi o suprafată de 75x70 m a fost terminată, probabil, în anii treizeci ai <span class="mw-redirect">secolului al XVII-lea</span>. Primul document scris care atestă existenţa cetăţii construite datează din 1631. Mikó primise drept danie de la Gabriel Bethlen "domeniul domnesc din Szereda" şi, în acelaşi timp, aprobare de construire a cetăţii. Totuşi moştenitorul, Mikó József, a fost dat în judecată de către Pánczélos István şi Balázs din Martonfalva pentru că tatăl său, cu ocazia construirii cetăţii, şi-a însuşit pământurile lor fără a-i despăgubi. După 1636 cetatea trece în proprietatea lui Damokos Tamás, jude suprem al scaunului Ciuc.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGCjkq5tKkM4UnH3pvbzugHoe4PJvU5u9uBp9k33wTxL2ZyNVAkOuAlvZgdYDfCPC9pri-A7NPaCSOOxbskHwQVA-CODkQ0VsCjodydfV8XivMn4y_9BRLqyDRE7vXNvN9Ay0VxNtI1tQ/s1600-h/MUZCIUC1.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGCjkq5tKkM4UnH3pvbzugHoe4PJvU5u9uBp9k33wTxL2ZyNVAkOuAlvZgdYDfCPC9pri-A7NPaCSOOxbskHwQVA-CODkQ0VsCjodydfV8XivMn4y_9BRLqyDRE7vXNvN9Ay0VxNtI1tQ/s320/MUZCIUC1.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5451341732789270450" border="0" /></a></p> <p>La 21 octombrie 1661, trupele turco-tătare conduse de Ali, paşă de Timişoara, invadează Ciucul, ocupă şi incendiază cetatea. Este reconstruită în anii 1714-1716 sub conducerea generalului imperial <span class="new">Stephan Steinville</span>, aşa cum atestă şi inscriptia în piatră asezată deasupra porţii de intrare a cetăţii. În 1735, <span class="new">Johann Conrad Weiss</span>, inginer, colonel austriac, realizează planul cetăţii, cel mai vechi plan cunoscut pînă acum, care reprezintă şi un document important privind istoricul şi etapele de construire.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJVHhg-Uly9g9k0ymUWuJWpH9H0ko8BMLtOC5CosR3t7qNwCQVtWuP-n3yGm19pnBPZ7pKB5HHC6ZybClX_ZsbNHEJKBcUvwPhu_LaTePA5TqjGodlstS2VbGLmq35y2cSB-9y-wy5AZg/s1600-h/MUZCIUC3.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJVHhg-Uly9g9k0ymUWuJWpH9H0ko8BMLtOC5CosR3t7qNwCQVtWuP-n3yGm19pnBPZ7pKB5HHC6ZybClX_ZsbNHEJKBcUvwPhu_LaTePA5TqjGodlstS2VbGLmq35y2cSB-9y-wy5AZg/s320/MUZCIUC3.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5451341747434610530" border="0" /></a></p> <p>În jurul cetăţii reconstruite austriecii au proiectat un sistem de apărare cu patru bastioane italieneşti, ale cărui urme sunt şi astăzi vizibile pe latura sudică. Pe latura vestică au construit un depozit de praf de puşcă, iar bastionul sud-vestic l-au transformat în capelă. Tavanul capelei este decorat cu stuc modest, în stil baroc tîrziu, iar ancadramentul gotic al ferestrelor este rezultatul unor transformări ulterioare. Încăperile de la parter au tavan în formă de boltă cilindrică, cu penetraţii de bolţi cu dublă curbură. Delimitarea nivelelor este marcată în exterior de un brâu de piatră cioplită. La fiecare bastion, la înălţimea podului, sunt goluri de tragere. Cetatea astfel întărită a reprezentat un punct strategic important la graniţa de răsărit a <span class="mw-redirect">Imperiului Habsburgic</span>. Până la organizarea prin forţă a regimentelor secuieşti de graniţă (1764) este cazarmă a trupelor imperiale, iar după aceea, până în 1849, resedinţă a comandantului Regimentului I. secuiesc de graniţă. În timpul revoluţiei din 1848-1849 a fost sediul comandantului forţelor revoluţionare din Secuime, <span class="new">Gál Sándor</span>. Şi după înfrângerea revoluţiei, cetatea a rămas în folosinţa armatei. În 1890, în faţa cetăţii, de o parte şi de alta a porţii-bastion, este ridicată o clădire, care a fost demolată în 1990.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgcStDVJtBY-UL0kWgPzxTmGHGEQDrr7qT4LwPiogj6m2RK4NYZRhMu-t5DPNAgndgSe4JfPCH-quvJnjRlL6X1uZRSMSdi3pwdjU0Nf14Hf4B2Td0fntG2IUaGMTgECXhyphenhyphenqWrq2WdhXA/s1600-h/MUZCIUC2.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 240px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgcStDVJtBY-UL0kWgPzxTmGHGEQDrr7qT4LwPiogj6m2RK4NYZRhMu-t5DPNAgndgSe4JfPCH-quvJnjRlL6X1uZRSMSdi3pwdjU0Nf14Hf4B2Td0fntG2IUaGMTgECXhyphenhyphenqWrq2WdhXA/s320/MUZCIUC2.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5451341739799958242" border="0" /></a></p> <p>În anii 1880 şanţul cetăţii este umplut. Până la mijlocul <span class="mw-redirect">secolului al XX-lea</span>, cu mici întreruperi, cetatea a fost în folosinţa armatei. În 1970, după o restaurare generală, a devenit sediul <span class="new">Muzeului Secuiesc al Ciucului</span>, înfiinţat în 1930.</p><p>Localizare:</p><p><iframe marginheight="0" marginwidth="0" src="http://www.google.ro/maps?f=q&source=s_q&hl=ro&geocode=&q=targu+mures&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.121324,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=T%C3%A2rgu+Mure%C8%99&ll=47.249407,24.334717&spn=2.610202,4.669189&z=7&iwloc=A&output=embed" width="425" frameborder="0" height="350" scrolling="no"></iframe><br /><small><a href="http://www.google.ro/maps?f=q&source=embed&hl=ro&geocode=&q=targu+mures&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.121324,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=T%C3%A2rgu+Mure%C8%99&ll=47.249407,24.334717&spn=2.610202,4.669189&z=7&iwloc=A" style="color: rgb(0, 0, 255); text-align: left;">Vizualizare hartă mărită</a></small><br /></p>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-11527515758434572762010-03-19T09:18:00.002+02:002010-03-19T09:18:56.572+02:00TURISM - Biserica Sf Ecaterina Bucuresti<div class="gmail_quote">Biserica "Sf. Ecaterina" deserveste ca paraclis al Facultatii de Teologie Ortodoxa "Patriarhul Justinian".<br />Aici a existat o biserica de manastire, mai veche, ridicata de Ivasco Golescu, (mare vornic intre 1574 - 1583). Intr-un document scris la 17 aug. 1596 acesta este amintit ca "cel dintai ctitor scris in sfantul pomelnic". Cu toate ca manastirea a fost inceputa in timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) si terminata in timpul domniei fiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583) prima mentiune documentara este din 5 iulie 1589. Dupa zidire a functionat ca metoc al Manastirii "Sf. Ecaterina" din Muntele Sinai. Dupa retragerea trupelor turcesti ale lui Sinan-pasa, in 1595, Pana vistierul o repara, devenind astfel al doilea ctitor al lacasului. La 1775-1782 doamna Ecaterina Ipsilanti a ridicat un han in apropierea manastirii, care mai tarziu a fost incendiat si avariat, apoi daramat la 1862 (de aici confuzia ca Manastirea ar fi fost ridicata de Ecaterina Ipsilanti).<br /><br /><div style="text-align: left;"> <br /><img alt="Biserica Sfanta Ecaterina" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/ecat15.jpg" width="363" align="middle" border="1" height="265" /> </div><p align="justify">Biserica este arsa de ostile lui Gabriel Bathory in 1611 si este din nou reparata de urmasii ctitorilor. La 1813 se numara printre manastirile de categoria a II-a din tara, cu case mari egumenesti si multe anexe. Din catagrafia din 1836, rezulta ca biserica era de zid, cu doua turle de lemn si fusese invelita cu sindrila. Dupa cutremurul din 1838, i se crapa boltile fiind reparata. In 1849 era in stare de ruina trebuind sa fie rezidita.</p><p align="justify"><img alt="Biserica Sfanta Ecaterina" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/ecat13.jpg" align="absMiddle" border="1" /><br /></p><p align="justify"> Este daramata pana la temelie in 1850, fara avizul mitropoliei. O noua biserica, cea actuala, s-a reconstruit pe locul celei vechi, fiind gata la 1852 (data pisaniei), ramanand ca biserica de mir, nu de manastire. Este pictata de Constantin Lecca si Misu Popp. Pictura tamplei a fost facuta pe panza, la muntele Sinai si aplicata pe lemn. Au mai fost facute reparatii in 1899, 1909, 1923. Asa cum o gasim astazi, este o biserica de dimensiuni relativ mari, de proportii neplacute, pe plan triconc, cu abside mari, semicirculare, cu o turla foarte mica, octogonala peste naos si un turn-clopotnita pe plan patrat, dezvoltat peste vestibulul dintre cele doua turnuri cu scarile de acces. In fata are un pridvor semicircular, cu antablament, pe 4 coloane ionice. Portalul simplu are fixata deasupra pisania cu litere chirilice si un mozaic cu icoana hramului.<br /><br /></p> <p style="text-align: left;"><img alt="Biserica Sfanta Ecaterina" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/ecat3.jpg" width="362" align="middle" border="1" height="255" /></p> <p align="justify">Fatadele simple sunt concepute in stil neoclasic, cu pilastri in registrul inferior al caror antablament formeaza un brau in jurul bisericii. Pe fatada de vest, zona centrala, putin decrosata, se termina cu un mic fronton si este tratata cu asize si nise laterale, nepictate. Turnul-clopotnita are pe cele patru laturi cate o arcada inchisa cu o fereastra mare. Interiorul este decorat pe toata inaltimea peretilor in stil baroc, cu pilastri cu capiteluri compozite, ce sustin un antablament desfasurat ca un brau la inaltimea bazei boltilor.<br /><br /> <img alt="Biserica Sfanta Ecaterina" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/ecat12.jpg" width="356" align="middle" border="1" height="256" /><br /><br />O pictura decorativa acopera arcele, iar timpanele si boltile sunt pictate cu icoane de sfinti. Ferestrele dreptunghiulare, de dimensiuni mari, au grilaje simple la exterior. Peste pronaos, sprijinit de doua coloane corintice, se afla cafasul animat de corul studentilor teologi, care acompaniaza slujbele, inaltand sufletele credinciosilor ce le asculta.<br /><br /></p> <p style="text-align: left;"> <img alt="Biserica Sfanta Ecaterina" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/picture11.jpg" width="360" align="middle" border="1" height="260" /></p> <p align="justify">Printre obligatiile studentelor si studentilor la teologie se numara frecventarea paraclisului dupa un program liturgic stabilit. Preotul spiritual al Bisericii Sf. Ecaterina este parintele asist. drd. Tanasache Costea.</p><p align="justify"><img alt="Biserica Sfanta Ecaterina" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/ec13.jpg" align="absMiddle" border="1" /><br /><br /></p><img alt="Biserica Sfanta Ecaterina" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/ecat2.jpg" align="absMiddle" border="1" /><p style="text-align: left;"><img alt="Biserica Sfanta Ecaterina" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/ec12.jpg" width="366" align="middle" border="1" height="263" /></p> <br /><img alt="Biserica Sfanta Ecaterina" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/ecat8.jpg" width="367" align="middle" border="1" height="276" /> <br /></div>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-27586860029603554972010-03-17T08:17:00.002+02:002010-03-17T08:18:45.261+02:00TURISM - Biserica Domnita Balasa, Bucuresti<div class="gmail_quote"><p align="justify">Biserica Domnita Balasa, din Bucuresti, este o constructie in stil neoromantic si neobizantin, de mari dimensiuni, prezentand un plan in forma de cruce, la care se adauga absida poligonala a altarului. </p> <p align="justify">Prima biserica ridicata pe aceste locuri, in anii 1743-1744, a fost ctitorita de Domnita Balasa si sotul ei marele ban Manolache Rangabe, zis Lambrino. A fost daramata in 1871, iar pe locul altarului s-a pus o piatra comemorativa in 1883. </p> <p style="text-align: left;"><img style="width: 320px; height: 218px;" alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/b_balasa_01.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify">In 1750, Domnita Balasa zideste alaturi de prima ctitorie, folosita apoi ca paraclis, pe locul bisericii de astazi, un al doilea lacas, cu hramul Inaltarea Domnului. In jurul bisericii s-a infiintat o scoala si un azil de batrani. </p> <p align="justify">Dupa cutremurul din 1838, acest lacas este daramat si se construieste o a treia biserica (intre 1838-1842), in stil neo-gotic, cu acelasi hram, ctitorita de Safta Brancoveanu, fiica lui Th. Bals si a Profirei Rosetti, vaduva marelui ban Grigore Brancoveanu, fondatoarea Spitalului Brancovenesc. </p> <p style="text-align: left;"> <img alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/bu_balasa.jpg" align="middle" border="1" /><br /></p> <p align="justify">Cladita insa pe un teren expus inundatiilor, aceasta biserica s-a degradat repede, incat numai dupa 40 de ani a trebuit sa fie demolata. Pe zidul actualei biserici s-a pastrat pisania acestui lacas, din 1842, daramat la 1881, datorita inundatiilor Dambovitei. </p> <p style="text-align: left;"><img style="width: 310px; height: 226px;" alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/b_balasa_03.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify">In perioada 1881-1885, in timpul domniei Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta a fost zidita actuala biserica "Domnita Balasa", a patra pe aceste locuri. Efor a fost Mitropolitul Calinic Miclescu, epitropi fiind N. Bibescu si T. Vacarescu. </p> <p align="justify">Biserica Domnita Balasa a fost edificata dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu si este in prezent un edificiu impunator, in stil neoromanesc.</p><p align="justify"><img alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/b_balasa_04.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify"> </p><img alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/b_balasa_13.jpg" align="middle" border="1" /><p align="justify">Din punct de vedere arhitectural, privind din exterior, se pot observa absidele laterale incadrate de patru scari, deasupra carora se inalta patru turle octogonale, turla mare a Pantocratorului ridicandu-se deasupra centrului naosului.</p> <p style="text-align: left;"><img style="width: 294px; height: 174px;" alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/b_balasa_05.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify">Pictura interioara, in ulei, realizata intr-un stil neorenascentist, este opera a doi pictori vienezi Kott si Rihofsky. Pe peretele vestic sunt infatisati Banul Manolache, Zoe Brancoveanu, Constantin Brancoveanu cu chivotul bisericii in mana, Domnita Balasa si mama acesteia, Marica Brancoveanu - ctitorii si familia acestora. Portretele noilor ctitori sunt pictate de Grigore Stoenescu. </p> <p style="text-align: left;"><img style="width: 308px; height: 209px;" alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/med-domnita-balasa2a.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify">Pe peretele sudic sunt infatisati patriarhul Justinian si Sfantul Calinic de la Cernica, canonizat in timpul aceluiasi patriarh, iar pe peretele nordic este infatisat Mitropolitul Calinic Miclescu si Sfantul Dimitrie Basarabov. </p> <p align="justify"><img alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/med-domnita-balasa2.jpg" align="middle" border="1" /></p><p align="justify"><img alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/b_balasa_06.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify"> </p><br /><p align="justify">In interiorul lacasului se afla, in doua nise laterale, mormintele Domnitei Balasa (1693-1752), a sasea fiica a domnitorului Constantin Brancoveanu si al Domnitei Zoe Brancoveanu (1800-1892), sotia domnitorului Gheorghe Bibescu. </p> <p style="text-align: left;"><img style="width: 288px; height: 151px;" alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/Copy-of-b_balasa_07.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify">Monumentul funerar al Domnitei Balasa, "Intristarea", este opera sculptorului I. Georgescu, iar monumentul Domnitei Zoe Brancoveanu, sotia domnitorului Gh. Bibescu, de pe partea opusa, este opera sculptorului francez Jules Roulleau.</p> <p style="text-align: left;"><img style="width: 305px; height: 149px;" alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/b_balasa_07.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify">Usile de la intrare, catapeteasma si mobilierul sunt realizate de Petre si Mihai Babici, vitraliile sunt executate la Munchen, iar policandrul, de o valoare artistica deosebita, unic in felul sau, a fost executat la Viena.</p> <p style="text-align: left;"><img style="width: 337px; height: 218px;" alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/med-domnita-balasa3.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify">Datorita deteriorarilor produse de marele cutremur din anul 1940, biserica a fost restaurata intre anii 1959-1962. Cu acest prilej a fost pictat si portretul ctitorului reinnoitor al vechii fundatii brancovenesti - Patriarhului Justinian.</p><p align="justify"><img alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/b_balasa_11.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify"> </p><img alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/b_balasa_12.jpg" align="middle" border="1" /><p align="justify">Actuala biserica a fost consolidata dupa proiectul acad. ing. Aurel Beles, ing. Ion Stanculescu si ing. Ion Beles, deoarece schimbandu-se cursul Dambovitei au fost afectate fundatiile edificiului. </p> <p style="text-align: left;"><img style="width: 326px; height: 232px;" alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/b_balasa_08.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify">Lacasul a mai fost consolidat dupa cutremurul din anul 1977 si resfintit in anul 1994 cu ocazia canonizarii Sfintilor martiri romani Constantin Brancoveanu si cei patru fii ai sai, adaugati la hramul bisericii. </p> <p style="text-align: left;"><img style="width: 333px; height: 232px;" alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/b_balasa_09.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify">Biserica are dou ahranuri: cel initial al Inaltarii Domnului, la 40 zile dupa Paste, si cel al Sfintilor Brancoveni, la 16 august. Biserica mai are si un al patrulea hram - Sfantul Dimitrie Basarabov.</p> <p style="text-align: left;"><img style="width: 327px; height: 218px;" alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/b_balasa_10.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify">In parcul Bisericii se remarca monumentul Domnitei Balasa, una dintre cele mai reusite lucrari ale sculptorului Carol Storck-senior. Pe soclul statuii sunt inscrise numele mosiilor care au constituit zestrea acordata bisericii.</p> <p align="justify"> </p><img alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/b_balasa_14.jpg" align="middle" border="1" /><p align="justify"><img alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/b_balasa_15.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p align="justify">Biserica Domnita Balasa, figureaza ca monument de arhitectura, pe lista oficiala a monumentelor istorice din tara.</p> <p align="justify"> </p> <p style="text-align: left;"> <img alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/med-domnita-balasa1.jpg" align="middle" border="1" /> </p><p style="text-align: left;"><img alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/med-domnita-balasa0.jpg" align="middle" border="1" /></p> <p style="text-align: left;"><img alt="Biserica Domnita Balasa" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/b_balasa_02.jpg" align="middle" border="1" /></p> </div>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-16417134294285658632010-03-09T09:45:00.004+02:002010-03-09T09:53:03.575+02:00TURISM - Palatul CotroceniPalatul Cotroceni se află în municipiul Bucureşti, pe Bulevardul Geniului nr. 1, si este astăzi sediul Preşedinţiei României.<br /><div class="gmail_quote"><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVL5ztD25wGxz3LpZfFJCUISd3tYYgXHgDw-t8Ytzcj0Q15VGylDlBN0_Tnw7wxqm5i4DX9JNyn4KdpUiqBpl-QTLNbJex4cIuRTfVWhdJ26c2wOVPHAJDs4k2B8E8RuL7cgLrBNezYuU/s1600-h/42.+Palatul+Cotroceni.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 215px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVL5ztD25wGxz3LpZfFJCUISd3tYYgXHgDw-t8Ytzcj0Q15VGylDlBN0_Tnw7wxqm5i4DX9JNyn4KdpUiqBpl-QTLNbJex4cIuRTfVWhdJ26c2wOVPHAJDs4k2B8E8RuL7cgLrBNezYuU/s320/42.+Palatul+Cotroceni.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5446537682380882866" border="0" /></a><br /><br />Totul a inceput in anul 1679, cand domnul Ştefan Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mănăstire. Biserica şi anexele mănăstireşti au fost ridicate în decurs de doi ani. Opera lui Şerban Cantacuzino a fost continuată de Constantin Brâncoveanu, care a poposit adeseori la mănăstire. În 1862 Alexandru Ioan Cuza a hotărât să utilizeze Mănăstirea Cotroceni ca reşedinţă domnească de vară.<br />In anul 1888 principele Carol I al României a construit în incinta mănăstirii un palat care să-i servească drept reşedinţă în Bucureşti. Clădirea a fost construită la finele secolului al XIX-lea, în incinta Mănăstirii Cotroceni, într-o zonă privilegiată, liniştită şi înverzită a Bucureştiului. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau în stil clasic veneţian.<br />Mai târziu, arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică în stil naţional romantic, adăugând o sală mare, cu o terasă deasupra şi două foişoare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foişor de la mănăstirea Hurez.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEja6-_unaU42247EN17_Dp0tnBVL8_4ky79Rn0xqBPVj-E_mRLz4SQxHjTconzlGlH2DN9Fx5s2PkfwwIPWTBHx702HwN18pgPMP50ZQgZbCm2AKBVe2zw9F8zmHNAtZwoSZkn5kd_D1e8/s1600-h/Cotroceni+4.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 241px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEja6-_unaU42247EN17_Dp0tnBVL8_4ky79Rn0xqBPVj-E_mRLz4SQxHjTconzlGlH2DN9Fx5s2PkfwwIPWTBHx702HwN18pgPMP50ZQgZbCm2AKBVe2zw9F8zmHNAtZwoSZkn5kd_D1e8/s320/Cotroceni+4.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5446537870476929762" border="0" /></a><br /><br />Palatul, biserica şi mănăstirea reflectă trei secole de istorie de-a lungul cărora un lung şir de personalităţi remarcabile au luat decizii şi au condus România de aici, începând cu fondatorul palatului, bogatul domn Şerban Cantacuzino. Printre aceştia amintim pe Constantin Brâncoveanu, Nicolae şi Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Constantin Gheorghe Hangerli, Alexandru Moruzi, Barbu Ştirbey, Alexandru Ioan Cuza, Carol I of Hohenzollern-Sigmaringen, Ferdinand I.<br />Intre anii 1949-1976, palatul Cotroceni şi-a schimbat destinaţia, devenind Palatul Pionierilor. După cutremurul din 1977 au fost necesare lucrări de resturare în urma distrugerilor, iar preşedintele Nicolae Ceauşescu a transformat palatul în casă de oaspeţi; lucrările de restaurare ale palatului au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu. Spaţii importante au fost restaurate conform martorilor de epocă, în timp ce alte interioare au fost reamenajate în spiritul reşedintelor princiare europene din secolul al XIX-lea.<br /><br /><i><b>Mănăstirea Cotroceni:</b></i><br /><br />Multiplele transformări au avut ca rezultat diversitatea stilistică a decoraţiei de interior. In 1984 a fost demolată, într-o singură noapte, biserica ridicată de Ştefan Cantacuzino. În prezent, fundaţia bisericii este conturată cu plăci de marmură.<br />Din 12 iulie 1991, prin hotărâre guvernamentală, în aripa veche a palatului Cotroceni s-a organizat Muzeul Naţional Cotroceni, aflat în subordinea Ministerului Culturii şi s-a deschis pentru publicul vizitator la 27 decembrie 1991.<br />In anul 1994, Muzeul Naţional Cotroceni a primit premiul European Museum of the Year Award - Special Commendation 1994.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlK4hs3ns3lDPCDm-LUYsbNK8B4iYgqVE0SLfPFMtd8VxZnnaTc5P63QdXoqUhJ8sUSEGDtzdyJHE2kzlWyYptQW0Rx9udIe4VKt9ltZpgbDdhXuubGsFhAQzQrpO-zGApk2p03Iel_ZA/s1600-h/Cismea+Cotroceni+02.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 272px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlK4hs3ns3lDPCDm-LUYsbNK8B4iYgqVE0SLfPFMtd8VxZnnaTc5P63QdXoqUhJ8sUSEGDtzdyJHE2kzlWyYptQW0Rx9udIe4VKt9ltZpgbDdhXuubGsFhAQzQrpO-zGApk2p03Iel_ZA/s320/Cismea+Cotroceni+02.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5446537703595968850" border="0" /></a><br /><br /><b><i>Etajul I<br /><br />Holul de onoare</i></b><br /><br />S-a păstrat în formă aproape nealterată de intervenţiile ulterioare ansamblul Holului de Onoare, compoziţie decorativă ce aminteşte de Opera din Paris, realizată de Charles Garnier, în stilul neoclasic francez.<br />Scara monumentală, face legatura cu primul nivel al palatului, care adăposteşte saloanele oficiale. Un lung coridor ne îndreaptă paşii spre prima încăpere a palatului: sufrageria germană.<br />Decorată în stilul renaşterii germane, sufrageria a fost restaurată conform concepţiei decorative a arhitectului Gottereau. Ea reflectă gustul impus de regele Carol I în prima perioadă de construcţie a palatului (1893-1895).<br /><br /><i><b>Biblioteca</b></i>:<br /><br />Cabinetul de lucru al regelui Ferdinand este singurul spaţiu care nu a necesitat lucrări de reconstituire, păstrându-se aproape intact. În epocă, biblioteca adăpostea bogatul fond de carte de botanică al regelui Ferdinand; în prezent este expus aici un fond de carte care a aparţinut familiei regale a României.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgvECSGeubgLKQ1gO52f_xWg-Or9RQX4IEdR-cRoTOMHbeVqXvenADSDZ7LogUfVJY8JVgmJjLNG5eY6mixm8af9IiS0TZsr-_efUJpnLgloejBDXTcmYxwIFgvnnhE7-08A_FgePSFdlM/s1600-h/cotroceni-interior.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgvECSGeubgLKQ1gO52f_xWg-Or9RQX4IEdR-cRoTOMHbeVqXvenADSDZ7LogUfVJY8JVgmJjLNG5eY6mixm8af9IiS0TZsr-_efUJpnLgloejBDXTcmYxwIFgvnnhE7-08A_FgePSFdlM/s320/cotroceni-interior.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5446537866819090194" border="0" /></a><br /><br /><i><b>Marele salon de recepţie</b></i>:<br /><br />A fost, se pare, ambiţia reginei Maria de a consemna noul statut al monarhiei şi prin noi lucrări de construcţie la Cotroceni. Pentru aceasta au fost transformate două încăperi din perioada Gottereau - salonul de dans şi celebra sufragerie, în care, la 14 august 1914, s-a semnat intrarea României în primul război mondial.<br />Spaţiul realizat, numit azi "spaţiul Cerchez", reamenajat între 1925-1926 de către arhitectul român Grigore Cerchez în stil neoromânesc dar care în epocă era cunoscut sub denumirea de "salonul alb" constituie, indubitabil, o reuşită. El se învecinează şi se continuă stilistic cu sufrageria Cotroceni, aceasta din urmă edificată, probabil, înainte de primul război mondial.<br /><br /><b><i>Salonul de vânătoare</i></b>:<br /><br />Lucrările de amenajare în forma actuală a salonului de vânatoare s-au desfăşurat pe parcursul anilor 1926-1927. Pentru decorarea acestei încăperi, regele Ferdinand l-a trimis pe arhitectul Karel Limann la furnizorii tradiţionali ai Casei Regale.<br /><br /><i><b>Salonul florilor</b></i>:<br /><br />Este una din primele camere amenajate de regina Maria, un interior scăldat de lumina filtrată prin vitralii, un spaţiu cu exponate al căror leit-motiv decorativ floral sugerează actuala denumire.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjdzzef5q_oKFD9kclbovGJsF4qJqt4SRCKTsqEy479zil4UhAGIBRi08jWhw7XV1mmO9ozXVC-dy7ussdt6WeTI22MT5AS7p5P6FDaJtb7h2_vDKLgiL8WgdRYnOLAZEKY3C8OTzoDxrE/s1600-h/salonul_florilor.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 300px; height: 206px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjdzzef5q_oKFD9kclbovGJsF4qJqt4SRCKTsqEy479zil4UhAGIBRi08jWhw7XV1mmO9ozXVC-dy7ussdt6WeTI22MT5AS7p5P6FDaJtb7h2_vDKLgiL8WgdRYnOLAZEKY3C8OTzoDxrE/s320/salonul_florilor.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5446537860689061650" border="0" /></a><br /><br /><i><b>Sufrageria Palatului Cotroceni</b></i>:<br /><br />In sufrageria regală se află acele inconfundabile piese de mobilier care se spune ca ar fi fost "designate" de însăşi regina Maria. Acest ansamblu, compus din "marea masa a regelui Arthur" şi din 24 de scaune este, în plan stilistic, un exemplu de art-deco original, propriu concepţiei reginei.<br /><br /><i><b>Etajul II</b></i><br /><br />Dacă, în Muzeul Naţional Cotroceni, un accent aparte s-a pus pe restaurarea interioarelor rămase intacte sau aproape intacte, probleme deosebite au ridicat acele încăperi radical modificate în timp, încercându-se pe cât posibil ca, prin soluţiile arhitecturale adoptate, să se păstreze ideea compoziţională iniţială.<br />La această categorie de încăperi, în care martorii de epocă au fost sensibil mai săraci sau chiar au lipsit, s-a optat pentru soluţia recompunerii atmosferei decorative specifice sfârşitului de secol XIX şi începutului celui de-al XX-lea.<br />Comenzile masive făcute de Casa Regală încă din 1895 firmelor străine, având ca furnizori principali pe cele din Germania (Berlin, Hamburg, Munchen), explică volumul apreciabil de mobilier sobru neorenascentist aflat azi în patrimoniul muzeului.<br />Distribuirea şi amplasarea lui în apartamente - diferită desigur de amenajările iniţiale - a ţinut cont în primul rând de soluţiile adoptate la restaurare, mobilierul, pe tot parcursul expunerii, făcând permanent rapel interiorului în care a fost plasat.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiimAswEijBHvUezSLEr3hhimfKhvcpU_YeIxEV-EUgDZEXyNBYwcvkyY2AGE6jhUOVTOj2y6Xoqf2GSMxVEbcpAjnlaAiDezQobhpt5QjW5ldGhLdl2XzdMDrH06r2XV-IRaRxWkg4gk4/s1600-h/bu_co4troceni.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 308px; height: 295px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiimAswEijBHvUezSLEr3hhimfKhvcpU_YeIxEV-EUgDZEXyNBYwcvkyY2AGE6jhUOVTOj2y6Xoqf2GSMxVEbcpAjnlaAiDezQobhpt5QjW5ldGhLdl2XzdMDrH06r2XV-IRaRxWkg4gk4/s320/bu_co4troceni.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5446537699364252082" border="0" /></a><br /><br /><i><b>Salonul oriental</b></i>:<br /><br />A avut diverse destinaţii: atelier de pictură şi pirogravură, studio sau drept sală de clasă pentru prinţese, ca apoi să redevină salon. Mobilierul este de provenienţă extrem-orientală iar piesele din bronz şi portelan întregesc această atmosferă.<br /><br /><i><b>Apartamentul regal:</b></i><br /><br />Compus dintr-o cameră de lucru mică, intimă, are doar câteva piese de mobilier şi un dormitor încăpător, cu şemineu din marmură, o masă şi câteva fotolii ce trec aproape neobservate, patul monumental dominând încăperea - Apartamentul regal încearcă să reconstituie atmosfera dorită de primul comanditar al palatului, regele Carol I, care aprecia vechile stiluri germane în decorarea interioarelor.<br /><br /><i><b>Salonul Henric al II-lea</b></i>:<br /><br />Salonul face legatura cu o serie de apartamente plasate de-a lungul unui culoar în forma de "L". Începând cu acest spaţiu, mobilierul ne oferă posibilitatea unei incursiuni în istoria artelor decorative(un accent aparte fiind acordat Franţei).<br /><i><b><br /></b></i><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuh-MQS_3Vtkff1TWUBeiBWd06K5vaO3wesPVzUdKJE_R_OyZQ3F4Q0ovUO4Etl5BZgrpCLe5h7NRpcIfBiLX6HEGcsoIJCH3QNPSCRuBsCu1J9Hz28NouoBrcgjUPgrOffu87UMpE6pw/s1600-h/bu_co3troceni.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 314px; height: 295px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuh-MQS_3Vtkff1TWUBeiBWd06K5vaO3wesPVzUdKJE_R_OyZQ3F4Q0ovUO4Etl5BZgrpCLe5h7NRpcIfBiLX6HEGcsoIJCH3QNPSCRuBsCu1J9Hz28NouoBrcgjUPgrOffu87UMpE6pw/s320/bu_co3troceni.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5446537690676895618" border="0" /></a><br /><i><b><br />Apartamentul francez:</b></i><br /><br />Este plasat pe latura de nord-est, cu o splendidă deschidere spre grădinile Palatului. Salonul Ludovic al XV-lea este flancat de două dormitoare. Dormitorul Ludovic al XVI - lea, având aceeaşi destinaţie şi în timpul regelui Ferdinand, este plasat pe latura de răsărit a Palatului, un dressing făcând legatura cu apartamentul reginei Maria.<br /><br /><i><b>Dormitorul Reginei Maria</b></i>:<br /><br />Dormitorul Reginei Maria a fost restaurat conform variantei din 1929. Regina Maria alesese pentru noua înfăţişare a interiorului stilul Tudor.<br /><br /><i><b>Salonul norvegian</b></i>:<br /><br />"Fiind despărţită de multe lucruri cu care fusesem obişnuită, îmi făurii cu încetul propria mea atmosferă, aprobată sau dezaprobată, după cum era firea criticilor", mărturiseşte regina Maria în Memoriile sale. Astfel s-a născut neobişnuita cameră maronie sau micul salon norvegian.<br /><br /><i><b>Apartamentul stil Adam şi Empire</b></i>:<br /><br />Un alt apartament, cu deschidere spre aripa vestică a palatului, asociază în cele două încăperi stiluri ale sfârşitului de secol al XVIII-lea şi începutului de secol al XIX-lea, inspirate din formele sobre ale antichităţii reactualizate prin descoperirile de la Pompei şi Herculanum.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg71Nd3rW1B3dZMRjupDju8PXVz7Te2dh_YXUs70-UBB0zOb4P92l3FSkW3RMwSatQ8Khl7m_GM69RHSnu2gJ-o9K88aEK3DuyQM3hc7OET0qkCzZax6UtrzTkFFZ_Xxo7Ba2a1wrKVFQY/s1600-h/bu_co1troceni.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 296px; height: 295px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg71Nd3rW1B3dZMRjupDju8PXVz7Te2dh_YXUs70-UBB0zOb4P92l3FSkW3RMwSatQ8Khl7m_GM69RHSnu2gJ-o9K88aEK3DuyQM3hc7OET0qkCzZax6UtrzTkFFZ_Xxo7Ba2a1wrKVFQY/s320/bu_co1troceni.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5446537689695924770" border="0" /></a><br /></div><br />Nota: Pozele si informatiile sunt de <a href="http://www.google.ro/#hl=ro&source=hp&q=palatul+cotroceni&btnG=C%C4%83utare+Google&meta=&aq=f&oq=palatul+cotroceni&fp=e8bdcd50023fbdbc">aici</a>.Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-61018121748231445832010-03-08T08:30:00.004+02:002010-03-08T12:49:50.660+02:00TURISM - Palatul Ghica Tei, BucurestiPalatul Ghica Tei este situat in Parcul Plumbuita si este o<br />constructie in stil neoclasic, ridicata de domnitorul Grigore Dimitrie<br />Ghica in anul 1822 si terminata zece ani mai tarziu, dupa planurile<br />arhitectului catalan Xavier Villacrosse. Palatul a fost ridicat pe<br />locul vechii curti parintesti a banului Dumitrache Ghica si este unul<br />dintre cele mai vechi edificii de acest gen din Bucuresti.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh4rjUZsKhCHhr62-YYso_ND3Pz_nFw95yiFB6phAN1qYd_U-YlGsA6-ACggl9IRIcZoynGcdmb-s6zC-SAbIbmWzP5Su6ZQOWL5xDJn2Djb7jDlPOwhtUzCmKsqlEPaOiu1n01I4qfprc/s1600-h/Palatul_Ghica,_Colentina,_1859.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 228px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh4rjUZsKhCHhr62-YYso_ND3Pz_nFw95yiFB6phAN1qYd_U-YlGsA6-ACggl9IRIcZoynGcdmb-s6zC-SAbIbmWzP5Su6ZQOWL5xDJn2Djb7jDlPOwhtUzCmKsqlEPaOiu1n01I4qfprc/s320/Palatul_Ghica,_Colentina,_1859.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5446147469143518562" border="0" /></a><br /><p>Vechea curte parinteasca a fost devastata de austrieci in timpul<br />razboiului turco-austriac, iar Caragea Voda a primit in aceasta casa<br />pe ambasadorul lde Buhara. Tot aceasta casa a fost si locul de<br />intalnire a lui Tudor Vladimirescu cu Alexandru Ipsilanti, care si-au<br />stabilit cartierul general aici. Pe o tabla din marmura, care a fost amplasata pe palatat mai tarziu,<br />exista un text despre contructia palatului: "zidit din temelie de<br />catre Voevodul Grigore Ghica VIII, Domn al Tarii Romanesti, pe mosia<br />sa domneasca Colentina, in anul 1822. Aci fu odinoara falnica sa<br />locuinta de vara, alaturi de care, spre dreapta cuviinta, a inaltat<br />apoi intru slava si pomenirea lui Dumnezeu biserica familiei cu hramul<br />Inaltarea Domnului si a impodobit-o cu frumoase daruri prin inalta si<br />statornica sa vointa".</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjYboLEZ3NGqnsrNu98vuuRX7XV6-rRloTWt3ZoNYIUsA7rmYlgxYUNm4zaiSWsddonIG2TuyBFtj5ojU5a4yp8J3cn1qYbbSd1mHqxo30v_XxesNqCXrsPJ36DCXr1DhlP7BUGCQTPJwc/s1600-h/037.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 214px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjYboLEZ3NGqnsrNu98vuuRX7XV6-rRloTWt3ZoNYIUsA7rmYlgxYUNm4zaiSWsddonIG2TuyBFtj5ojU5a4yp8J3cn1qYbbSd1mHqxo30v_XxesNqCXrsPJ36DCXr1DhlP7BUGCQTPJwc/s320/037.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5446147301673702754" border="0" /></a></p><p>La momentul constructiei sale, palatul servea drept resedinta de vara<br />pentru domnitor. In anul 1822, orasul Bucuresti nu se extinsese, iar<br />palatul se afla la cativa kilometri. Era tocmai potrivit pentru o<br />"casa de la tara", imprejumuit de paduri si lacuri. Domeniul Ghica ocupa o suprafata vasta si are vedere catre lacul Plumbuita. Un lucru inedit la acest palat este si tunelul de refugiu,<br />lung de un kilometru, care face legatura intre palat si manastirea<br />Plumbuita.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEir8TS5f1FydakPMxTEKji0kKc9XCY_ZetHTTk84NORCkQzJ2XW0_TjjrgnfYbljDTFoefVbBpzFwUcEYIB7uXAWgqRd8FZ_iiappsCikwQjowKshRHOXtG3rCPvjohcLriv46zA0N5B0k/s1600-h/039.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 214px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEir8TS5f1FydakPMxTEKji0kKc9XCY_ZetHTTk84NORCkQzJ2XW0_TjjrgnfYbljDTFoefVbBpzFwUcEYIB7uXAWgqRd8FZ_iiappsCikwQjowKshRHOXtG3rCPvjohcLriv46zA0N5B0k/s320/039.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5446147309688262418" border="0" /></a></p><p>Poarta palatului este incadrata intre doi vulturi impresionanti,<br />realizati din piatra, iar aleile curtii sunt strajuite de teii imensi.<br />Palatul este construit in stilul neoclasic, un stil de origine<br />italieneasca care, in 1800, patrunsese atat in Moldova cat si in<br />Muntenia. In acele vrumuri exista o tendinta de occidentalizare a<br />tarilor balcanice, tendinta care se observa si in arhitectura.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyMYGcfMWlvehKQoTAR93250elRz_OarW2MZIPjs2RRb4Ifn9BbfeNFi32hMj0F6kQQDaMdb_ffQb524Zfs2VvjQFksddhfbVC-HiXuzbyQ5iW0kfhGihz4eAcSVlt4cfR6LUJ4Te0jA4/s1600-h/001.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 214px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyMYGcfMWlvehKQoTAR93250elRz_OarW2MZIPjs2RRb4Ifn9BbfeNFi32hMj0F6kQQDaMdb_ffQb524Zfs2VvjQFksddhfbVC-HiXuzbyQ5iW0kfhGihz4eAcSVlt4cfR6LUJ4Te0jA4/s320/001.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5446147286545895186" border="0" /></a></p><p>Palatul este compus din subsol, parter, etaj si mansarda. Interiorul<br />palatului este alcatuit din saloane spatioase care si-au pastrat pana<br />in zilele noastre denumirile de altadata. Pasii ne vor purta astfel<br />prin sala de receptie, cabinetul de lucru, salonul vanatoresc, salonul<br />Ludovic sau sala tronului. Holul de primire impresioneaza prin bolta<br />care pastreaza pictura initiala, cu elemente romantice, a pictorului<br />italian Giacometti. De-a lungul timpului, palatul si-a pastrat forma sa initiala, chiar<br />daca a traversat perioade istorice tulburi. Cea mai ampla lucrare de<br />restaurare a palatului a avut loc in anul 1978, cand a fost<br />transformat de catre comunisti in Restaurantul Tei.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNLsxJsF06e5UMAqFAvPgMc6sCPYHuPi-Xy3MpKLtPE6fQvPgxmp-ibZhwpnm8qrjCzlI64a3eqH_mc5m3EI-S-IHPkJTfGfW3dnlUI9ofXabxhmv2owR8AVmMEvsLeIP_gbMLI9OGOSw/s1600-h/012.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 214px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNLsxJsF06e5UMAqFAvPgMc6sCPYHuPi-Xy3MpKLtPE6fQvPgxmp-ibZhwpnm8qrjCzlI64a3eqH_mc5m3EI-S-IHPkJTfGfW3dnlUI9ofXabxhmv2owR8AVmMEvsLeIP_gbMLI9OGOSw/s320/012.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5446147291417192498" border="0" /></a></p><p>In anul 1833 familia Ghica incepe constructia unei biserici, pe<br />domeniul de langa Bucuresti, in apropierea palatului. Biserica Ghica<br />devine paraclisul palatului. Aceasta este singura biserica rotunda din<br />Bucuresti. Ea a fost realizata de mesterul constructor Iosef Weltz, dupa<br />planurile arhitectului Xavier Villacrosse. Capela neoclasica<br />adaposteste mormantul ctitorului Grigore Ghica si al primei sale<br />sotii, Maria Hangherli.</p><p>Furnizor de fotografii: <a href="http://www.calatorii-imaginare.ro/">Calatorii Imaginare</a>.<br /></p>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-42335722632730018862010-03-04T08:22:00.005+02:002010-03-04T08:54:55.174+02:00TURISM - Cheile RametuluiDezvoltate in estul Muntilor Trascaului, pe cursul mijlociu al<br />paraului Ramet, Cheile Rametului se inscriu printre cele mai<br />importante obiective turistice din zona Muntilor Apuseni.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMRVCrgL7IPh4k3T3U4Y6Cw6sRhKPiKpr5RXFCRs3hxr-8JKuVt924es-fg29NAn8FBnDQslvrxm3nk-m-YWSEogt2AL8uDtakoTB3nGewtyDMW7K1rLGQzdW9D17biiaoH1Ty9tdnu54/s1600-h/chei1.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 240px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMRVCrgL7IPh4k3T3U4Y6Cw6sRhKPiKpr5RXFCRs3hxr-8JKuVt924es-fg29NAn8FBnDQslvrxm3nk-m-YWSEogt2AL8uDtakoTB3nGewtyDMW7K1rLGQzdW9D17biiaoH1Ty9tdnu54/s320/chei1.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5444666768011383474" border="0" /></a><br /><p>Avandu-si izvoarele la sud-vest de Varful Poenita (1438 m), in Muntii<br />Metaliferi, paraul Ramet (numit si Geoagiu) strabate, de la vest la<br />est, Muntii Trascaului si se varsa in Mures, in zona orasului Teius.<br />La iesirea din Muntii Trascaului, intre varfurile Trascau, Urmezu si<br />Vulturilor, formeaza un sector de chei in lungime de 1 km.<br />Anterior momentului inceperii modelarii cheilor, in zona actualei vai<br />a Rametului au avut loc procese de captare dinspre Valea Muresului,<br />unde existenta unor miscari de subsidenta a generat un nivel de baza<br />mai coborat decat al Ariesului (in zona Salciua). Astfel, un afluent<br />al Muresului a captat, in zona actualelor chei, un rau care se<br />indrepta dinspre actuala Depresiune Mogos (situata intre Muntii<br />Metaliferi si Trascau) spre Aries. Captarea s-a produs la nivelul de<br />950 m, nivel care se racordeaza cu pesterile din versantul stang al<br />cheilor.<br />Anterior formarii Cheilor Intregalde (situate la sud de Cheile<br />Rametului), prin Valea Rametului se scurgeau si apele din bazinul<br />superior al Galdei.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-KQ_z4dsQ3hGZu6WRoBYfphUbRMXn5AFEc-kwgD5gRd258Jd4IWjegEW0j3awEYk_VD8140dpRzMluV4RIXDM5kvkza08wQkOkxBOuOKG-m5fIh7m5AZKLT6GOZ5rqbgaIETOfelHCu0/s1600-h/chei3.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 213px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-KQ_z4dsQ3hGZu6WRoBYfphUbRMXn5AFEc-kwgD5gRd258Jd4IWjegEW0j3awEYk_VD8140dpRzMluV4RIXDM5kvkza08wQkOkxBOuOKG-m5fIh7m5AZKLT6GOZ5rqbgaIETOfelHCu0/s320/chei3.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5444666797506373586" border="0" /></a></p><p>Geneza Cheilor Rametului este legata, in faza a doua, de existenta<br />unei bare de calcare jurasice si de dezvoltarea proceselor<br />endocarstice.<br />Pe toata lungimea cheilor exista urme ale unei vechi pesteri, care<br />avea forma de tunel. Prabusirea treptata a tavanului pesterii a<br />favorizat aparitia si evolutia ulterioara a cheilor. Acest fapt poate<br />fi argumentat prin faptul ca cheile au un profil transversal in V, mai<br />larg la partea superioara.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpRLqvrVLWfKIJSFemPn6x9qu-uW29rmo_MSvJHG2UfA0slVySO-9WOZu-eIu-atDYJ2ZqYUBK6liHY9_vzM0EMlHYxrYjwxytPQsXXAARGMFk_5cMugyYAbq4Dyqj0g0Li4r39MKzDZE/s1600-h/chei2.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 240px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpRLqvrVLWfKIJSFemPn6x9qu-uW29rmo_MSvJHG2UfA0slVySO-9WOZu-eIu-atDYJ2ZqYUBK6liHY9_vzM0EMlHYxrYjwxytPQsXXAARGMFk_5cMugyYAbq4Dyqj0g0Li4r39MKzDZE/s320/chei2.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5444666783778772594" border="0" /></a></p><p>O larga dezvoltare prezinta marmitele, atat la nivelul apei, cat si<br />cele suspendate, care reflecta etapele adancirii paraului in bara de<br />calcar. Cele mai impresionante marmite se gasesc in sectorul numit "La<br />cuptoare", unde cheile se ingusteaza foarte mult (3-4 m), iar<br />versantii sunt in surplomba. In partea centrala a cheilor exista un<br />tunel cu o lungime de circa 15 m si o inaltime de 4-5 m.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiE2kpQQhgzlPGhpm6O_03eH0GoVsSZK3pPf89Z3unQA57w63TwtLFHG2xyvuSGF9QkW0h67xTGTadmxhwdFXJyJYiySDBkjnvyMOb6ew4Cf7QL7AtZlNYQ-78Ao1O2m5uOCSo-b0idpA/s1600-h/cheile-rametului3.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiE2kpQQhgzlPGhpm6O_03eH0GoVsSZK3pPf89Z3unQA57w63TwtLFHG2xyvuSGF9QkW0h67xTGTadmxhwdFXJyJYiySDBkjnvyMOb6ew4Cf7QL7AtZlNYQ-78Ao1O2m5uOCSo-b0idpA/s320/cheile-rametului3.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5444666824620086466" border="0" /></a></p><p>Dupa iesirea din chei, la aproximativ 3 km aval, paraul Ramet formeaza<br />un nou sector de chei, in vecinatatea Manastirii Ramet. Desi se<br />desfasoara doar pe o lungime de circa 100 m, aceste chei sunt deosebit<br />de spectaculoase. Au un caracter epigenetic si aspectul unei imense<br />porti. Versantii au un profil transversal in forma de V, larg deschis<br />la partea superioara, prezentand numeroase turnuri, stalpi, diaclaze si grote.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdGMaqKfj7bPEBDD2XWT9RSaiB2Tm4xMcIEzHTC8Nw3fR2IoJjdtXnwI-gOhr_oloc0D3OKk4fvoM9Dxsa_ycGixztV770YK1il7744vLQU-5ooznqEBC2y0bP8sft_nzJ8pxrx0Xuprc/s1600-h/Portal.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdGMaqKfj7bPEBDD2XWT9RSaiB2Tm4xMcIEzHTC8Nw3fR2IoJjdtXnwI-gOhr_oloc0D3OKk4fvoM9Dxsa_ycGixztV770YK1il7744vLQU-5ooznqEBC2y0bP8sft_nzJ8pxrx0Xuprc/s320/Portal.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5444667422704327090" border="0" /></a></p><p><br />Valea Rametului, pe langa sectoarele de chei, mai prezinta circa 47 de<br />pesteri si numeroase doline, lapiezuri si turnuri. Cele mai cunoscute<br />dintre aceste pesteri sunt Pestera Ornezului (320 m lungime) si Pestera Stearpa (212 m lungime).</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpt_CiBUm7PaP6x_dnyjZY6qQUj0ku4FB9qvjJ4Hc8mg5o0Cw63qR18FoHijSyZCZiq1rV5bnsO-x9EM-FgfmwS5_w0fEGuJogrlwqq1Dup8bKcTz8Ul2TOhgax7q9zrwZrzwwaWhpLec/s1600-h/chei4.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 213px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpt_CiBUm7PaP6x_dnyjZY6qQUj0ku4FB9qvjJ4Hc8mg5o0Cw63qR18FoHijSyZCZiq1rV5bnsO-x9EM-FgfmwS5_w0fEGuJogrlwqq1Dup8bKcTz8Ul2TOhgax7q9zrwZrzwwaWhpLec/s320/chei4.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5444666803641335794" border="0" /></a></p> <p><br />Datorita cadrului natural spectaculos si a elementelor carstice<br />deosebite pe care le prezinta, Cheile Rametului au fost declarate<br />rezervatie geologica, paleontologica si speologica.</p><p>Localizare:</p><p><iframe width="425" height="350" frameborder="0" scrolling="no" marginheight="0" marginwidth="0" src="http://www.google.ro/maps?f=q&source=s_q&hl=ro&geocode=&q=ramet&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.39642,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=R%C3%A2me%C5%A3&ll=46.747389,23.80188&spn=1.317405,2.334595&z=8&iwloc=A&output=embed"></iframe><br /><small><a href="http://www.google.ro/maps?f=q&source=embed&hl=ro&geocode=&q=ramet&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.39642,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=R%C3%A2me%C5%A3&ll=46.747389,23.80188&spn=1.317405,2.334595&z=8&iwloc=A" style="color:#0000FF;text-align:left">Vizualizare hartă mărită</a></small><br /></p>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-74884860362634920622010-03-03T11:05:00.006+02:002010-03-03T11:42:36.988+02:00TURISM - Manastirea RametMânăstirea Râmeţ este unul dintre cele mai vechi aşezăminte<br />călugăreşti din Transilvania. Dacă biserica veche, important monument<br />de arhitectură românească din veacul al XIV-lea sau chiar mai<br />dinainte, stă mărturie a vieţii duhovniceşti intense ce se desfăşura<br />aici, precum şi a preocupărilor culturale, cercetările arheologice ne<br />duc mult mai departe în timp. Profesorul Botezatu analizând osemintele<br />găsite în mormintele de călugări descoperite cu prilejul restaurării<br />bisericii, trage concluzia că lavra mănăstirească de la Râmeţ exista<br />şi în veacurile XI, XII, XIII, iar pustnici sau "eremili" (de unde şi<br />numele localităţii şi mânăstirii Râmeţ) încă cu mult mai devreme.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKlVunhL8dg9D-RtBeB-KRsbfA_wVZUxlzZpvGBGfQnmR4QyuFcwWz7w-L-L7_2gMYHUVobeG-z0si93xLWvTsqUYWyPD8mODIMqfP-xNPvaBVXzOqyRt_RMoxCtlCf8p4C_dWYeR-eFs/s1600-h/Planepic06.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 214px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKlVunhL8dg9D-RtBeB-KRsbfA_wVZUxlzZpvGBGfQnmR4QyuFcwWz7w-L-L7_2gMYHUVobeG-z0si93xLWvTsqUYWyPD8mODIMqfP-xNPvaBVXzOqyRt_RMoxCtlCf8p4C_dWYeR-eFs/s320/Planepic06.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5444337604381769234" border="0" /></a><br /><p>Situată pe Valea Geoagiului, în sudul Carpaţilor Apuseni, aproape de<br />biserica fostei episcopii din Geoagiul de Sus, mânăstirea Râmeţ a<br />atras atenţia multor istorici, cu deosebire lui Nicolae Iorga, care a<br />fost impresionat de vechimea şi simplitatea aşezământului, de<br />sălbăticia locurilor greu accesibile şi de numele locului, evocator în<br />privinţa celor ce trăiau aici (Studii şi documente cu privire la<br />istoria românilor, Bucureşti, 1901 - 1916 XIII, p. 158.). Consemnând<br />inscripţia săpată în piatră deasupra intrării "Dentăi au fost<br />zugrăvită această sfântă biserică în zilele lui Matiiaş crai vă leato<br />6895 august 14" şi lecturând anul din textul inscripţiei 1487 în loc<br />de 1387, în corcondanţă cu numele regelui Matei Corvinul, va data<br />edificiul ca fiind de dată mai recentă decât ar arăta-o analiza<br />arhitectonică.</p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhNRZN3NPiatsts54gWFTlPtgpwO-YWp5YuM2cqjwhVUePdos7xvIJSiqTiOKkWnLHLZKYr_oq3NX4TYmZEv3YjHjlEnnsYxLwCvixG7bsjfOhsGbVRsi-IGp_WK2BYAFXEVTj99SCuJo0/s1600-h/manastirea_rimet.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 214px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhNRZN3NPiatsts54gWFTlPtgpwO-YWp5YuM2cqjwhVUePdos7xvIJSiqTiOKkWnLHLZKYr_oq3NX4TYmZEv3YjHjlEnnsYxLwCvixG7bsjfOhsGbVRsi-IGp_WK2BYAFXEVTj99SCuJo0/s320/manastirea_rimet.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5444337594178357858" border="0" /></a><p>De iconografia bisericii s-au ocupat I. D. Stefănescu, V. Vătăsianu şi<br />mai ales Vasile Drăguţ. Cel din urmă oprindu-se la caracteristicile<br />arhitectonice ale bisericii: absida semicirculară acoperită cu<br />semicalotă, naosul şi tinda boltite semicilindric şi clopotniţa<br />masivă, o va încadra în seria monumentelor hunedorene din veacurile<br />XIII - XIV. Investigarea picturii murale din interior a dus la<br />descoperirea şi publicarea inscripţiei aflată pe intradosul arcului ce<br />desparte nava de pronaos, în stânga sfântului Ierarh Grigorie cel<br />Mare. Ilizibilitatea numelui regelui şi a anului a făcut ca textul<br />pisaniei să fie lecturat prin întregirea cu datele inscripţiei săpate<br />în piatră la exterior. Ea a fost înţeleasă astfel: "Am zugrăvit eu<br />mult păcătosul rob al lui Dumnezeu Mihul zugravul de la Crişul Alb din<br />porunca arhiepiscopului Gheorghe în zilele lui Matiaş Crai leat 1485<br />luna iulie 2".</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZuTj6I0B5AD37EakeReQVl9LuXhScR5yWHw10q1W8I4GMSBbO9sU8r1NVSF1pdnMyN2AD60LXycvjY5CCT6kNtPeuqdqAsk_zhgf_fC4gQGYp_R32IIuaDJPgbn5gSOXyN1kP7Qhbs2U/s1600-h/apuseni-septembrie-2009-374.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 240px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZuTj6I0B5AD37EakeReQVl9LuXhScR5yWHw10q1W8I4GMSBbO9sU8r1NVSF1pdnMyN2AD60LXycvjY5CCT6kNtPeuqdqAsk_zhgf_fC4gQGYp_R32IIuaDJPgbn5gSOXyN1kP7Qhbs2U/s320/apuseni-septembrie-2009-374.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5444337586466753506" border="0" /></a></p><p>Cercetarea ulterioară a picturii, existând în totalitate opt straturi<br />suprapuse pisania fiind pe al doilea, şi citirea în întregime a<br />pisaniei, cu concursul specialiştilor în paleografie şi cu utilizarea<br />mijloacelor tehnice moderne, au relevat informaţii de excepţie, în<br />măsură să modifice imaginea privitoare la societatea medievală<br />românească din Transilvania. În lectura Monicăi Breazu (Studiu<br />epigrafic, în "Repertoriul picturilor murale din România", Bucureşti<br />1985, p. 49-50) textul inscripţiei sună astfel: "Am scris eu<br />preapăcătosul rob al lui Dumnezeu Mihul, adică zugravul de la Crişul<br />Alb, cu încuviinţarea arhiepiscopului Ghelasie în zilele regelui<br />Lodovic în anul 6885 ( 1377) luna iulie 2".</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigMzY40iSjc4zh8B1x4dDqx2CnM2ayFrXIaAJEXg1pOEOve_By15tqzd2XIO1FfQxu-FhtY-uWs-V0rwDrAtjk_6dINRZa8tarngkxVLDHhr3LfJao9F7Q5Yx5uN3h0XjPNeAcQFDOIKY/s1600-h/620486550_df0c6f7214.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigMzY40iSjc4zh8B1x4dDqx2CnM2ayFrXIaAJEXg1pOEOve_By15tqzd2XIO1FfQxu-FhtY-uWs-V0rwDrAtjk_6dINRZa8tarngkxVLDHhr3LfJao9F7Q5Yx5uN3h0XjPNeAcQFDOIKY/s320/620486550_df0c6f7214.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5444337579348454082" border="0" /></a></p><p>Această informaţie istorică, pe lângă faptul că afirmă existenţa<br />sfântului Ierarh Ghelasie cunoscut doar din tradiţie, ne creează<br />imaginea unei societăţi româneşti evoluate în Transilvania. Mânăstirea<br />de la Râmeţ ne este prezentată ca o valoare deosebită pentru viaţa<br />noastră spirituală cât şi pentru istoria locală sau chiar naţională.<br />Tradiţia leagă întemeierea mânăstirii şi de activitatea ieromonahilor<br />Romulus şi Ghenadie care, plecând de aici în 1215, ar fi pus temelia<br />mânăstirii sfântul Mihail din Perii Maramureşului.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiyjW0JuhEEFiSm4F8-j4zLXcEYsmj1L5bw6TJwjasoHiBeuw_mDiYekosZDtoYk_4XX5KEsYxCcHpnGI-rkxrfrpwdoclNFWNf1EFcrkOZ11_sqbAHTDJt42LqolZoC7Fuw3Lvgu90Kas/s1600-h/4057371.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiyjW0JuhEEFiSm4F8-j4zLXcEYsmj1L5bw6TJwjasoHiBeuw_mDiYekosZDtoYk_4XX5KEsYxCcHpnGI-rkxrfrpwdoclNFWNf1EFcrkOZ11_sqbAHTDJt42LqolZoC7Fuw3Lvgu90Kas/s320/4057371.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5444337570539662226" border="0" /></a></p><p>Importanţa mânăstirii în viaţa românilor ortodocşi din Transilvania<br />este confirmată şi de prezenţa la 1557 a episcopului Hristofor în<br />apropiere, la Geoagiul de Sus. În 1614 călugării Sava Popa şi Toma<br />Moisin vor primi ca donaţie livada Hopagi de la principele Gabriel<br />Bethlen. În timpul răscoalei sfântului Sofronie de la Cioara, moment<br />de afirmare a dreptului de a-şi păstra credinţa ortodoxă moştenită din<br />străbuni, mânăstirea a fost supusă - ca de altfel majoritatea<br />mânăstirilor din Transilvania - măsurilor de represiune ale<br />generalului Buccow. Pe filele unui Octoih ne-a rămas o însemnare de la<br />1762: "scris-am eu Silvestru monahul când au stricat necredincioşii<br />mânăstirea Râmeţ şi cea de la Geoagiu, la anul 1762 în august 20,<br />într-o zi de sâmbătă, spre pierirea lor" (ªtefan Meteş, Mănăstirile<br />româneşti din Transilvania şi Ungaria, Sibiu, 1936, p. 60). Acelaşi<br />monah Silvestru va consemna o nouă distrugere provocată ca urmare a<br />participării vieţuitorilor la răscoala lui Horea: "Aceasta aici am<br />însemnat acest lucru cu jale adevărat când au stricat mănăstirea cea<br />de la Geoagiu şi cea de la Râmeţ, la întâia stricare a fost numărul<br />anilor 1762, iar la a doua stricare văleatul 1785 luna decembrie 23<br />zile, într-o zi de marţi" (ªtefan Meteş, Ibidem, p. 61).</p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjIso-qTz5wKzsq9YGVuUg8k__DQrUBEvaLUbvKGdBh15HjRkaR3XOpqE_h0NtBDv-yrgVHohHcgOPnH0HNIaBPkwnNvNvPqRclUD8dj03vIE2yrSd8Zy0nX6kvG7nIgaiJf0Yuq3t6pQw/s1600-h/3800842313_0c1a1a3af7.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjIso-qTz5wKzsq9YGVuUg8k__DQrUBEvaLUbvKGdBh15HjRkaR3XOpqE_h0NtBDv-yrgVHohHcgOPnH0HNIaBPkwnNvNvPqRclUD8dj03vIE2yrSd8Zy0nX6kvG7nIgaiJf0Yuq3t6pQw/s320/3800842313_0c1a1a3af7.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5444339691855705298" border="0" /></a><p>Curtea din Viena va permite la 1792 repararea bisericii, dar numai ca<br />biserică de mir, iar în chilii s-a organizat şcoală. Pentru biserică<br />au fost apoi lungi dispute cu autorităţile ecleziastice de la Blaj<br />până când în 1827 locuitorii obţin definitiv dreptul de a o avea ca<br />lăcaş de închinăciune ortodox. Rolul aşezământului pentru locuitorii<br />din jur reiese şi din plângerea pe care o făceau sătenii din Râmeţ şi<br />Ponor: "Noi râmeţii şi ponorenii de când-s aceste două sate noi acolo<br />la mănăstire ne-am pomenit a avea şcoală şi dascăli şi prunci de<br />învăţat şi dacă ni se ia aceia, noi rămânem fără învăţătură ca<br />dobitoacele (ªtefan Meteş, Ibidem, p. 58-59). După mai bine de 150 de<br />ani, pe la 1940 viaţa mânăstirească îşi reia cursul la Râmeţ.<br />Biserica, care după 1918 a fost trecută pe lista monumentelor<br />istorice, va fi reparată în mai multe rânduri intervenindu-se şi în<br />jurul aşezământului. Pentru început stareţul Evloghie Oţa, venit de la<br />Athos, ca urmare a hotărârii Sfântului Sinod, reorganizează<br />aşezământul ca şi mânăstire de călugări.</p><p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqa5Q_Z0cRjz_v3Dq1TnanQJEyIqT2heqVLlGjPYGTSSoYZf1WfubWiKJ1xDSp87Gs1mWLHcsXojt24ISDFxxLsEkMiLQqM4RRxfzpFfDAecKOIC2pBk_o3TiWYRIMrrjCOZZ2yz9xlX0/s1600-h/3800838479_1de3d9c1f9.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 180px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqa5Q_Z0cRjz_v3Dq1TnanQJEyIqT2heqVLlGjPYGTSSoYZf1WfubWiKJ1xDSp87Gs1mWLHcsXojt24ISDFxxLsEkMiLQqM4RRxfzpFfDAecKOIC2pBk_o3TiWYRIMrrjCOZZ2yz9xlX0/s320/3800838479_1de3d9c1f9.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5444339907090500674" border="0" /></a></p><p>Din 1955 Râmeţul devine mânăstire de maici şi cu toate neajunsurile<br />pricinuite de stăpânirea comunistă, se scrie una dintre cele mai<br />frumoase file ale istoriei ei. Duhovnicii de renume Dometie Manolache,<br />Ioachim Popa şi Filotei Stoica vor face ca înspre Râmeţ să se îndrepte<br />multe suflete zbuciumate pentru a-şi găsi mângâierea, iar stareţa<br />Ierusalima Ghibu, cu cele peste şaptezeci de maici câte numără soborul<br />astăzi, vor realiza cu ajutorul lui Dumnezeu lucruri la care poate<br />nici nu se gândea cineva, atât pe tărâm duhovnicesc cât şi pe cel<br />gospodăresc. Biserica veche a mânăstirii a fost reparată, pictura<br />restaurată. Pe vremea episcopatului Prea Sfinţitului Emilian, dr. ing.<br />Eugen Iordăchescu a coordonat lucrarea deosebit de importantă şi<br />dificilă prin care, sfântul locaş periclitat de umezeală şi îngropat<br />în pământ, a fost ridicat 2,08 m mai sus. Aleasa podoabă a Râmeţului o<br />constituie astăzi biserica nouă care îmbină, păstrând stilul<br />tradiţional, elemente arhitectonice din toate provinciile româneşti.<br />Piatra de temelie s-a pus în 1982 şi lucrările au durat peste zece<br />ani, fiind conduse de regretatul preot Ioan Grecea, care fiind şi<br />inginer a întocmit şi proiectul. Pictura a executat-o maiestrul Grigorie<br />Popescu cu echipa lui.</p><p>Localizare:</p><p><iframe width="425" height="350" frameborder="0" scrolling="no" marginheight="0" marginwidth="0" src="http://www.google.ro/maps?f=q&source=s_q&hl=ro&geocode=&q=ramet&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.39642,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=R%C3%A2me%C5%A3&ll=46.927759,24.104004&spn=2.626007,4.669189&z=7&iwloc=A&output=embed"></iframe><br /><small><a href="http://www.google.ro/maps?f=q&source=embed&hl=ro&geocode=&q=ramet&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.39642,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=R%C3%A2me%C5%A3&ll=46.927759,24.104004&spn=2.626007,4.669189&z=7&iwloc=A" style="color:#0000FF;text-align:left">Vizualizare hartă mărită</a></small><br /></p>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1864440820275370275.post-23123118310743860512010-03-02T09:06:00.003+02:002010-03-02T09:17:35.881+02:00TURISM - Pestera VantuluiPeştera Vântului este cea mai mare peşteră din România, cu o lungime<br />totală de 47 km. Se află în Munţii Pădurea Craiului, în vecinătatea<br />localităţii Şuncuiuş, in partea nordica a Muntilor Padurea Craiului,<br />în defileul carstic cu acelas nume. Din punct de vedere hidrografic<br />pestera apartine bazinului Crisului Repede.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidp9cZhaJ5z3FE8d0MHG5NxUum55ttj0gCRvzjesB8894k6zg9BpcI7yrcrdb_DZFnJJUjOK08BoWg02M_yAb9v94fXu387Z2Nz3z7gfUq4W2ktKnZBV_PAyrTq2gJfagCSsuEDAzbVzY/s1600-h/titanok2_resize_resize.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 220px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidp9cZhaJ5z3FE8d0MHG5NxUum55ttj0gCRvzjesB8894k6zg9BpcI7yrcrdb_DZFnJJUjOK08BoWg02M_yAb9v94fXu387Z2Nz3z7gfUq4W2ktKnZBV_PAyrTq2gJfagCSsuEDAzbVzY/s320/titanok2_resize_resize.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5443931329254606050" border="0" /></a><br /><p>Situandu-se la o distanta de a o distanta de 50 km de Oradea si 100 km<br />de Cluj-Napoca, accesul se poate face fie pe drumul asfaltat DJ 764C,<br />11 km de la DN 1 (E60), fie pe calea ferata (statia CFR Suncuius).</p><p>Intrarea naturală în Pestera Vântului este situată la cca. 2 km SE de<br />localitatea Şuncuiuş, în versantul stâng al văii Crişului Repede,<br />deasupra izvorului din Poiana Frânturii. Deoarece galeria de acces era<br />foarte strâmtă şi greu accesibilă a fost blocată şi s-a deschis o<br />intare artificială caţiva zeci de metri distanţă, la nivelul<br />activului.</p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuert5nHYlhptNpukhNghI1_eJpK9muTOwhUa5QvyDSxMeN7-r8v3rG10J7LvOc8FoOehtlfhB2loVY3M5EiZWAD7e8eXAhyGMMrx0-AS5kApSpQc_Ahfm3YvqM8pcNX1ivRjXM9R5UrI/s1600-h/pozad.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 186px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuert5nHYlhptNpukhNghI1_eJpK9muTOwhUa5QvyDSxMeN7-r8v3rG10J7LvOc8FoOehtlfhB2loVY3M5EiZWAD7e8eXAhyGMMrx0-AS5kApSpQc_Ahfm3YvqM8pcNX1ivRjXM9R5UrI/s320/pozad.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5443931315473663746" border="0" /></a><p>Descoperita de ing. Bagameri Bela in anul 1957, Pestera Vantului si-a<br />dobandit un scurt timp renumele de cel mai lung labirint subteran din<br />Romania. Desi in anul descoperirii Pestera Vantului avea o lungime de<br />doar 500 metrii exprorarile fac ca la sfarsitul anului 1967 lungime<br />totala a galeriilor cunoscute se depaseasca 15.000 m. S-au organizat<br />ture de exprorare, expeditii de anvergura, s-a executa lucrari de<br />decolmatare si amenajarea intrarii.</p><p>In anul 1966, se constituie Cercul Speologilor Amatori din Cluj avand<br />ca scop principal continuare cercetarilor de explorare, cartare si<br />protejare a Pesterii Vantului.</p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh4N7O0pBEfcGhodRP8EFHIJmyzRUBqGF6Qx8heNQXr65b5bu6c4J7ROXca4lwUXljidyjS65kuh7NyyodG1vHgt7jlgq-eSomPpL1UKIE1Q9eyqjL6zBOaFP9UffK-vmMmLQ1ObSsNp0I/s1600-h/rs_vantului_blog_02.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 214px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh4N7O0pBEfcGhodRP8EFHIJmyzRUBqGF6Qx8heNQXr65b5bu6c4J7ROXca4lwUXljidyjS65kuh7NyyodG1vHgt7jlgq-eSomPpL1UKIE1Q9eyqjL6zBOaFP9UffK-vmMmLQ1ObSsNp0I/s320/rs_vantului_blog_02.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5443931321166682738" border="0" /></a><p>1969 este anul in care s-a realizat prima harta color a pesteri la<br />scara 1:500, pe fiind reprezenti 15.283 m de galerii. In anul 1972<br />timp de 8 zile se lucreaza in subteran pentru realizarea de catre TVR<br />a unui documentar despre Pestera Vantului. In anul 1978 apare albumul<br />Foto "Pestera Vantului" semnate de dr. Dan Coman si Valentin Craciun. Cercatarile si cartarile continua in paralel cu actiunile de<br />documentare a pesterii, iar rezultatele nu intarzie sa apara. Se<br />finalizeaza harta color a pesterii la scara 1:500 iar ce lungimea de<br />21.470 m Pestera Vantului devine oficial cea mai lunga pestera din<br />Romania. Exprorarile continua intr-un ritm alert, descopreindu-se noi sectoare<br />de galerii in diferite puncte ale pesterii. In anul 1979 apare in<br />Buletinul Clubului de Speologie "Emil Racovita" din Bucuresti prima<br />descriere geomorfologica a Pesterii Vântului redactata de Szilágyi<br />Árpád, Komíves Emil, Nagy István, Varga Alfonz si Kerekes Károly. Se<br />cauta o legatura cu sistemul Izbandis, insa fara succes.</p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNHaFEfL0cz7UxJHFLraXYWsN-FI9mpcipUp6l3kenXm7veF7-C07tVXMjR9-Hyc4FXSyUpZd3cTipSQ_AFzynVwpfqn_mYPYueCaMq96IfAv0L8Re9BNkfDWd3g8C3q5uRRot4wYMyUA/s1600-h/009.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 210px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNHaFEfL0cz7UxJHFLraXYWsN-FI9mpcipUp6l3kenXm7veF7-C07tVXMjR9-Hyc4FXSyUpZd3cTipSQ_AFzynVwpfqn_mYPYueCaMq96IfAv0L8Re9BNkfDWd3g8C3q5uRRot4wYMyUA/s320/009.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5443931303896725650" border="0" /></a><p>Descoperirile din timpul numeroaselor tabere subterane organizate in<br />acest interval de timp fac, ca la sfarsitul anului 1989, lungimea<br />totala a galeriilor Pesterii Vantului sa depaseasca 40.500 de metri.</p><p>In anul 1991 descoperitorul pesterii, ing. Bagameri Bela se retare<br />dupa 50 de ani din activitatea speologica. In anul 1993 se<br />reamenajeaza zona de intrae in pestera, iar in anul 1996<br />operatorul-speolog Ugron Gabor, a inceput filmarile pentru un<br />documentar despre Pestera Vantului. Segmente din materialul realizat<br />s-au difuzat la emisiunile în limba maghiara ale TVR si pe postul de<br />televiziune Duna TV.</p><p>Folosind echipamente moderne, in anul 1996 se incepe recartarea<br />Pesterii Vantului. Exprorarile continua, iar la sfarsitul anului 2000<br />lungime pesterii depaseste 47.000 m.</p><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGlt7-O0Np7yMCESlCx-ws6n2fDJKgY84ySp0tCURwrCmh56XCnYUbLQFzjuI9BOT2w7l8VicgdRRaAHcgC1fPruGCBWBV0amHn8WX9tTbPiLDQzwsksSeW-UghgrFD8O0KIrGsK6_UD4/s1600-h/004.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 210px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGlt7-O0Np7yMCESlCx-ws6n2fDJKgY84ySp0tCURwrCmh56XCnYUbLQFzjuI9BOT2w7l8VicgdRRaAHcgC1fPruGCBWBV0amHn8WX9tTbPiLDQzwsksSeW-UghgrFD8O0KIrGsK6_UD4/s320/004.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5443931300587992802" border="0" /></a><p>Munca de recartare a luat amploare, membrii noi ai clubului ajutând la<br />aceasta activitate minutioasa. In anul 2003, in cadrul unui proiect<br />Phare, CSA a deschis oficial un traseu turistic în pestera. Lungimea<br />acestuia masoara 730. In anul 2004 Clubul Speologilor Amatori primeste<br />oficial custodia Pesterii Vantului. In absenta unor descoperiri<br />importante, accentul s-a pus pe cartarea pesterii. Dupa 10 ani de<br />cartare lungimea galeriilor recartate atinge 29 km.<br />Se aproba cererea de finantare depusa la Agentia Fondului pentru<br />Mediu. In cadrul proiectului se delimiteaza zona exterioara de<br />protectia al Ariei Naturale Protejate Pestera Vantului.</p><p>Localizare:</p><p><iframe width="425" height="350" frameborder="0" scrolling="no" marginheight="0" marginwidth="0" src="http://www.google.ro/maps?f=q&source=s_q&hl=ro&geocode=&q=%C5%9Euncuiu%C5%9F&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.39642,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=Suncuius&ll=47.331377,22.818604&spn=2.606161,4.669189&z=7&iwloc=A&output=embed"></iframe><br /><small><a href="http://www.google.ro/maps?f=q&source=embed&hl=ro&geocode=&q=%C5%9Euncuiu%C5%9F&sll=45.941869,24.978284&sspn=7.39642,14.128418&ie=UTF8&hq=&hnear=Suncuius&ll=47.331377,22.818604&spn=2.606161,4.669189&z=7&iwloc=A" style="color:#0000FF;text-align:left">Vizualizare hartă mărită</a></small><br /></p>Tinohttp://www.blogger.com/profile/11247850542801950446noreply@blogger.com2