Numele pesterii se datoreza numeroaselor fosile de ursi de caverna descoperite aici, ea fiind un loc prielnic de adapost animalelor acum 15000 de ani. Datorita caderii unei stanci gura pesterii a fost blocata iar peste 140 de ursi au ramas blocati inauntru. Infometati s-au atacat reciproc pana cand toti au murit.
Pestera a fost descoperita in anul 1975 in timpul lucrarilor de exploatare a calcarului din cariera de la Chiscau. Pana la data de 17 septembrie 1975 pestera a ramas inchisa timp in care golul subteran a fost deschis artificial prin dinamitarea portii de la intrare.
Primul om care a coborat in putul deschis a fost minerul Traian Curte din aceeasi localitate. Drumul parcurs de el a fost de la galeria de acces pana la Sala Mare. In 20 septembrie 1975 un gup de speologi amatori "Speodora" au efectuat o prima exploatare a pesterii urmand ca cinci ani mai tarziu pestera sa intre in circuitul turistic al tarii la cea dintai cavitate subterana amenajata la nivelul tehnicii mondiale.
La intrarea in pestera se afla un pavilion ce este compus dintr-o sala de asteptare , o casa de bilete , un muzeu speologic precum si un ghiseu cu obiecte artizanale. Avand o lungime de peste 1500 m, pestera se compune din galerii aflate pe doua nivele si anume: galeria superioara lunga de 488 m destinata circulatiei turistilor si galeria inferioare ce are o lungime de 521 m destinata cercetarilor stiintifice.
In aceasta pestera sunt trei galerii si patru sali: Sala Lumanarilor, Sala Spaghetelor, Sala Emil Racovita si Sala Oaselor.
Vizitarea pesterii incepe cu Galeria Ursilor (numita si Galeria Oaselor) in care sunt adapostite 1500 de piese, 140 de cranii si numeroase culcusuri ale ursului de pestera. Pe peretii galeriei se observa zgarieturi lasate de labele ursilor.
In cea de-a doua galerie, numita si Galeria Emil Racovita se afla un schelet de urs expus in pozitia in care a murit precum si fosilele altor animale disparute in urma cu sute de ani: o specie de capra neagra, leul si hiena de pestera. Galeria are peretii distanti la 10-15 m iar bolta ei se situeaza la peste 10 m inaltime, fiind totodata impodobita cu numeroase stalagmite, domuri, bazine de apa, stalactite.
Ultima galerie, Galeria Luminilor ne intampina cu impresionantele stalagmite si stalactite care au dat nastere unor adevarate "statuete" ("Mastodontul", "Draperiile din Galeria Ursilor", "Portalul", "Pagodele", "Lacul cu nuferi"), asemenea celor de ceara de un alb pur ce lasa frau liber imaginatiei oricarui vizitator. Galeria se inchie cu un tunel artificial lung de 16 m greu accesibil turistilor dar care razbate in cele din urma la suprafata.
La Pestera Ursilor se poate ajunge pe DN-76 (Oradea -Deva) cu derivatie la km 86 in Comuna Sudrigiu, pe DJ-763, 16 km satul Chiscau unde oferta de cazare este variata.
De la Oradea sunt autobuze pana la Pietroasa. Se coboara la intersectia de dupa comuna Buntesti si se urmeaza drumul din dreapta. Din Beius sunt autobuze pâna în Chiscau.
Traseul subteran este parcurs in 45 min.
Temperatura oscileaza in tot anul in jur de 10 grade.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu