TURISM - Cetatea Dinogetia

Dinogetia, cetate romana si bizantina este situata pe o mica insula
(popina) numita nu intamplator de localnici „Bisericuta". Asezerea a
beneficiat de o pozitie naturala dominanta, cu vizibilitate spre malul
stang, de la Barbosi-Galati pana la Aliobrix si, fiind inconjurata de
ape (garlele si baltile pe care Dunarea le formeaza in dreapta marelui
cot din fata orasului Galati), dispunea si de avantajul unei aparari
naturale.

Ruinele de pe popina Bisericuta-Garvan au fost semnalate inca din
prima jumatate a secolului al XIX-lea. O schita de plan a fost
publicata in 1868 de E. Desjardins. O alta schita a fost publicata mai
tarziu de Gr. Tocilescu.
Primele sapaturi arheologice cu caracter sistematic au inceput la
initiativa Muzeului National de Antichitati in anul 1939, sub
conducerea lui Gh. Stefan si continua si in prezent.

Cea mai veche mentiune unde intalnim acest toponim o gasim la
geograful Ptolemeu (Dinodheteia), care face si o localizare exacta. De
asemenea, Dinogetia mai apare mentionata in Itinerarium Antonini
(Dinigettio), Notitia Dignitatum (Dinogothia), precum si in sec. VII
de Geograful din Ravena (Dinogethia).

Cercetarile sistematice incepute in anul 1939 si apoi, din anul 1949
au precizat momentul initial al construirii cetatii si etapele
succesive de refacere. Fortificatia este construita de romani in sec.
II p.Ch si suprapune o asezare getica. Cetatea sufera distrugeri la
mijlocul sec. II p.Ch. si la mijlocul sec. III p.Ch. La sfarsitul
secolului III p.Ch. a fost construita, pe stanca naturala,
fortificatia romano-bizantina pe care o cunoastem azi. Momentul este
marcat de descoperirea, la Garvan, a unui stalp miliar („milliarium")
din timpul lui Diocletian. Noua fortificatie, avea 14 turnuri de
aparare dispuse la distanse relativ egale de cca. 20m de-a lungul
incintei de forma trapezoidala urmarind in parte forma terenului
stancos; dintre ele, trei erau in forma de potcoava cu pilon central,
iar celelalte erau in forma de U. Accesul se facea pe poarta
principala, care se afla pe latura de S, iar alte doua porti mai mici
erau prevazute pe laturile de V si de N. Din perioada de maxima
inflorire de la jumatatea sec. IV p.Ch. dateaza constructia unei
basilici de plan rectangular, cladirea comandamentului si edificiul
termal (baile). Cea mai importanta refacere de la Dinogetia are loc in
timpul imparatului Anastasius, la sfarsitul sec. V p.Ch. Cetea
Dinogetia este distrusa si parasita la inceputul sec. VII p.Ch.

La „Bisericuta"-Garvan a functionat un castellum ce adapostea
detasamente militare (din. Leg. V Macedonica, coh. I Mattiacorum, Leg.
I Italica, Coh. I Cilicum si Clasis Flavia Moesica).
Pe terasa sudica, despartita de cetate printr-un brat al baltii
Latimea, s-a constituit asezarea civila si necropola, care sunt strans
legate de evolutia cetatii.

Fortificatia de la Dinogetia este refacuta dupa 971 cand, sub
imparatul Ioan Tzimiskes, invingator in luptele cu Sviatoslav al
Kievului, Dobrogea reintra in stapanire bizantina. Din acest moment
cetatea de la Dinogetia se integra in circuitul economic al Imp.
Bizantin. Pentru aproape trei secole (971- inceputul secolului al
XIII-lea), asezarea fortificata si-a revenit, in afara de incinta
partial reparata, singura constructie de zid era bisericuta(sec.
XI-XII) din mijlocul cetatii, care a dat numele actual al insulei.

Din cetatea existenta in sec. VI se pastreaza zidul de incinta, gros
de 3 m, strajuit de 14 turnuri. In incinta se afla ruinele unei
bazilici, cea mai importanta si cea mai veche de pe teritoriul tarii
noastre, a unor drumuri, unelte agricole si casnice, care indica rolul
militar al cetatii. Dupa 1990 au fost incepute lucrari de restaurare,
Dinogetia devenind un important punct turistic.

Localizare:

Vizualizare hartă mărită