Aici a existat o biserica de manastire, mai veche, ridicata de Ivasco Golescu, (mare vornic intre 1574 - 1583). Intr-un document scris la 17 aug. 1596 acesta este amintit ca "cel dintai ctitor scris in sfantul pomelnic". Cu toate ca manastirea a fost inceputa in timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) si terminata in timpul domniei fiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583) prima mentiune documentara este din 5 iulie 1589. Dupa zidire a functionat ca metoc al Manastirii "Sf. Ecaterina" din Muntele Sinai. Dupa retragerea trupelor turcesti ale lui Sinan-pasa, in 1595, Pana vistierul o repara, devenind astfel al doilea ctitor al lacasului. La 1775-1782 doamna Ecaterina Ipsilanti a ridicat un han in apropierea manastirii, care mai tarziu a fost incendiat si avariat, apoi daramat la 1862 (de aici confuzia ca Manastirea ar fi fost ridicata de Ecaterina Ipsilanti).
Biserica este arsa de ostile lui Gabriel Bathory in 1611 si este din nou reparata de urmasii ctitorilor. La 1813 se numara printre manastirile de categoria a II-a din tara, cu case mari egumenesti si multe anexe. Din catagrafia din 1836, rezulta ca biserica era de zid, cu doua turle de lemn si fusese invelita cu sindrila. Dupa cutremurul din 1838, i se crapa boltile fiind reparata. In 1849 era in stare de ruina trebuind sa fie rezidita.
Este daramata pana la temelie in 1850, fara avizul mitropoliei. O noua biserica, cea actuala, s-a reconstruit pe locul celei vechi, fiind gata la 1852 (data pisaniei), ramanand ca biserica de mir, nu de manastire. Este pictata de Constantin Lecca si Misu Popp. Pictura tamplei a fost facuta pe panza, la muntele Sinai si aplicata pe lemn. Au mai fost facute reparatii in 1899, 1909, 1923. Asa cum o gasim astazi, este o biserica de dimensiuni relativ mari, de proportii neplacute, pe plan triconc, cu abside mari, semicirculare, cu o turla foarte mica, octogonala peste naos si un turn-clopotnita pe plan patrat, dezvoltat peste vestibulul dintre cele doua turnuri cu scarile de acces. In fata are un pridvor semicircular, cu antablament, pe 4 coloane ionice. Portalul simplu are fixata deasupra pisania cu litere chirilice si un mozaic cu icoana hramului.
Fatadele simple sunt concepute in stil neoclasic, cu pilastri in registrul inferior al caror antablament formeaza un brau in jurul bisericii. Pe fatada de vest, zona centrala, putin decrosata, se termina cu un mic fronton si este tratata cu asize si nise laterale, nepictate. Turnul-clopotnita are pe cele patru laturi cate o arcada inchisa cu o fereastra mare. Interiorul este decorat pe toata inaltimea peretilor in stil baroc, cu pilastri cu capiteluri compozite, ce sustin un antablament desfasurat ca un brau la inaltimea bazei boltilor.
O pictura decorativa acopera arcele, iar timpanele si boltile sunt pictate cu icoane de sfinti. Ferestrele dreptunghiulare, de dimensiuni mari, au grilaje simple la exterior. Peste pronaos, sprijinit de doua coloane corintice, se afla cafasul animat de corul studentilor teologi, care acompaniaza slujbele, inaltand sufletele credinciosilor ce le asculta.
Printre obligatiile studentelor si studentilor la teologie se numara frecventarea paraclisului dupa un program liturgic stabilit. Preotul spiritual al Bisericii Sf. Ecaterina este parintele asist. drd. Tanasache Costea.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu