TURISM - Catedrala Sf Spiridon, Bucuresti

Aceasta biserica, socotita cea mai mare biserica ortodoxa existenta in prezent in Bucuresti, se afla pe vechea artera Podul Serban Voda, la mica distanta, spre sud, de Piata Unirii. Dupa modernizarea Bulevardului Dimitrie Cantemir, altarul bisericii a ajuns sa participe prin prezenta sa impozanta, la frontul de vest al acestei axe a orasului.

"Dar fiindca Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau si a locuit cu oamenii, tot crestinul este dator a zidi casa lui Dumnezeu, pe pamant. Pentru aceasta si robul lui Dumnezeu, domnitorul Tarii Romanesti, Scarlat Ghica, fiul Domnului Grigorie Ghica, vrand a mari numele lui Dumnezeu, cel in Treime inchinat si slavit, a zidit din temelie acest templu, in cinstea Sfantului Ierarh Spiridon, Arhiepiscopul Trimitundei, facatorul de minuni. Aceasta intreprindere s-a inceput in al doilea an al domniei sale, la anul 1767 si s-a sfarsit in a doua sa domnie, la anul 1768, 30 septembrie. Iar ca sa poata fi suficienta in toata frumusetea si buna credinta, s-a inzestrat cu fonduri si legate statornicesti de catre Domnul Alexandru Ghica, Fiul Domnului Grigorie Ghica, intaiul ctitor."

Aceste frumoase cuvinte, daltuite in piatra pisaniei de la intrare constituie actul de nastere al acestui frumos asezamant.

Aceasta ctitorie construita in vecinatatea istoricului Deal al Mitropoliei, unde parfumul istoriei, ce izvoraste la tot pasul se infrateste cu soaptele strabunilor, a dainuit pana in anul 1852. Nu se mai stie cat de mare a fost biserica si nici date despre clopotnita nu sunt, dar era manastire domneasca, dintre cele mai mari ale tarii. Atunci Marea Epitropie, cu aprobarea Domnitorului Barbu Stirbei si cu binecuvantarea Mitropolitului Nifon al Ungro Vlahiei, aseaza in locul celei dintai, temelia pe stalpi de stejar a acestei monumentale biserici, care, si astazi este cea mai spatioasa si mai impunatoare din capitala. Zidirea ei a durat din 1852 pana in 1858, iar sfintirea s-a facut la 8 noiembrie 1860, cu mare cinstire.

Biserica este construita dupa un plan arhitectural deosebit - cu o turla centrala si doua turnuri in fata - avand dimensiunile: lungime 41 m., latime 14m., inaltime 38m.

Stilul constructiei este gotic, in care predomina elemente de arta moldoveneasca. In interior sunt de semnalat coloane de marmura, vitralii colorate artistic, cu scene biblice si sfinti, executate la Viena.

Pictura in ulei este executata folosind influente ale Renasterii, de ilustrul pictor roman Tattarescu in anul 1862

Biserica sufera stricaciuni de-a lungul timpului, fiind grav deteriorata in urma cutremurului din 1940 si in urma bombardamentului din 1944. Prea fericitul Parinte Patriarh Justinian, care a fost intronizat la 6 iunie 1948 in aceasta biserica, in marea sa grija si ravna pentru sfintele lacasuri din Patriarhia Romana a luat-o sub directa sa ocrotire, devenind prin restaurarea ei ctitorul de vremuri noi al Catedralei Sf. Spiridon Nou.

In anul 1954, dupa efectuarea tuturor lucrarilor de restaurare, a fost sfintita de Prea Fericitul Parinte Patriarh Justinian ai Romaniei si Chiril al Bulgariei, aflat in vizita in tara noastra si randuita a fi Paraclis Patriarhal (locul unde au loc hirotoniile episcopilor vicari, intronizari, vizite la nivel inalt bisericesc, sfintirea Sf.si Marelui Mir).

In urma cutremurului din 1977, dar mai ales in urma lucrarii de constructie a metroului bucurestean, biserica sufera mari pagube, altarul comunist rupandu-se de aceasta, iar cum toate nu ar fi fost de ajuns, regimul comunist o trece pe lista bisericilor ce aveau sa fie daramate.

Biserica a fost salvata de la demolare prin purtarea de grija a Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, hirotonit intru arhiereu chiar aici, la 5 martie 1950, care a randuit ca biserica sa fie reparata si infrumusetata, sfintirea facandu-se in anul 1990.

Mai nou, biserica s-a infrumusetat prin lucrarile de restaurare a catapetesmei, a intregului mobilier si prin asezarea cinstitelor in noua racla.