TURISM - Palatul Princiar din Turda

Palatul Princiar din Turda (resedinţă princiară, azi Muzeul de Istorie) este cel mai valoros obiect de cultură şi arhitectură medievală al Turzii. Este cunoscut şi sub numele de Curia Casei Fiscului, Casa Fiscală, Cămara de Sare, Casa Princiară, Casa Principilor, Palatul Voievodal, Conacul Princiar şi Casa Bathory. El reprezenta odinioară reşedinţa principelui Ardealului Sigismund Bathory (1581-1597 şi 1599-1602). A fost destinat iniţial de fapt pentru Vama Sării de la Turda.

Palatul păstrează unele fragmente din clădirea iniţială de la sfârşitul secolului XV şi începutul secolului XVI. Clădirea s-a bucurat de consideraţie de-a lungul timpului, numărându-se între reşedintele preferate ale principilor Transilvaniei. Până în jurul anului 1588 s-au efectuat lucrări importante de reconstrucţie, structura actuală a clădirii datând din acele vremi. Ea a mai suferit o refacere generală în anul 1818, reparaţii mai efectuându-se în anii 1886-1887 şi 1911, de când datează forma pe care o are şi azi. Arhitectura cladirii este în esenţă gotică, peste care se suprapun elemente ale stilului Renaissance (balconul etc).

Monumentul este o clădire cu parter şi etaj, de formă aproximativ patrată, având în partea de nord o anexă fără etaj. Faţada principală are un portal de intrare in arc frânt şi trei ferestre de formă dreptunghiulară. Deasupra intrării se afla un balcon sprijinit pe console, în retrageri treptate. La dreapta şi stânga acestuia se găsesc cele 3 ferestre dreptunghiulare cu sprâncene de cornişe şi frize de denticule in partea superioară. Celelalte faţade sunt lipsite de elemente decorative, doar ferestrele dispun de anumite accente. Subsolul clădirii este acoperit cu bolţi semicilindrice din cărămidă, pe când parterul poartă un tavan de lemn sprijinit pe grinzi puternice. Uşile de la încăperile parterului au cadre dreptunghiulare, cu excepţia uneia incheiată sus cu un arc frânt.

Clădirea a găzduit câteva din Dietele Transilvaniei, ultima datând din anul 1799, servind totodată ca loc de cazare a celor ce participau la Diete.

Aladár Körösföi-Kriesch (1863-1920) a pictat în anul 1898 marele tablou cu Francisc David (magh. Dávid Ferenc), expus in holul Muzeului de Istorie. Tabloul arată scena proclamaţiei libertăţii religioase la Dieta de la Turda din anul 1568, respectiv pe Francisc David (întemeietorul religiei unitariene) în Biserica Romano-Catolică din Turda.

Între anii 1929-1951 clădirea a găzduit Casa de Cultură a oraşului.

Palatul Princiar din Turda este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.

În 1943 în această clădire a fost înfiinţat Muzeul de Istorie, inaugurat în 1951 la iniţiativa lui Augustin Raţiu, cu ajutorul arheologului I.I. Rusu şi al Dir. Prof. Ion Ţigărea.

Muzeul de istorie cuprinde o colecţie bogată de obiecte, în special din perioada romană. Materialele prezentate sunt numismatice, epigrafice şi arheologice, ele constituind şi obiectul de studiu al unor cercetători precum H. Daicoviciu, I.I. Rusu, N. Vlassa, ş.a.