TURISM - Cetatea Callatis

Marturiile literare antice despre Callatis si teritoriul sau,si mai ales la data fondarii cetatii sunt putine si destul de expeditive Pseudo-Skymnos relateaza ca « Cetatea Callatis a aparut ca o colonie a heracleotilor la porunca unui oracol ;acestia au intemeiat-o cind Amyntas se instapineaza peste Macedonia ».Daca este vorba de Amyntas I (540-498 i.d.Hr),data intemeierii ar fi sfirsitul secolului VI i.d.Hr.



Colonia a fost fondata pe locul unei asezari getice cunoscuta sub numele de Acervetis sau Cerbatis,pe un teren fertil aflat in vecinatatea marii si a unui lac cu apa dulce,actualul Lac Mangalia. In secolul IV i.d.Hr. cetatea inregistreaza o mare dezvoltare economica,social-politica,relevata atit de izvoarele scrise cit si de descoperirile arheologice.Orasul dispune de un teritoriu rural pe care-l exploateaza,atelierele sale produc din plin si se bucura de un regim democratic dupa modelul cetatilor-state din sudul egeean,in special al Megarei.Ridica acum puternicele ziduri care o apara dinspre uscat,se amenajeaza instalatii portuare,se construiesc temple,edificii publice si civile,se ridica monumente. Dupa o perioada de dezvoltare independenta,Callatis impreuna cu celelalte cetati pontice va trebui sa accepte autoritatea statului macedonean care se intinsese in intreaga Peninsula Balcanica pina la gurile Dunarii.Situatia de dependenta se inrautatetste in timpul domniei lui Lysimach,regele macedonean al Traciei,astfel ca in anul 313 i.d.Hr. are loc o rascoala a coloniilor de pe coasta Traciei si a celor din Dobrogea,in fruntea lor situindu-se Callatis.

Cetatea si aliatele sale pontice se vor afla sub dominatie macedoneana pina in anul 281 i.d.Hr. la moartea lui Lysimach. Callatisul se va alia cu Histria in jurul anului 260 i.d.Hr., pentru a smulge orasului Byzantion controlul asupra portului Tomis. Cucerind rind pe rind regiuni intinse din Peninsula balcanica si Orient, Imperiul Roman ajunsese in apropierea Dunarii.Pentru a se opune, lumea pontica sub conducerea lui Mithridates al VI-lea Eupator a organizat o vasta uniune la care a aderat si Callatis. In anii 71-72 i.d.Hr. in cursul celui de-al doilea razboi dintre romani si aliatii pontici,orasele grecesti au fost cucerite de catre romani.O inscriptie descoperita la Mangalia cuprinde textul tratatului (foedus) incheiat cu acesta ocazie intre Roma si Callatis. Fara a fi fortata,cetatea Callatis a acceptat protectia romana si impreuna cu celelalte colonii grecesti va face parte din imperiu. Abandonarea orasului in primele decenii ale secolului VII d.Hr. s-a datorat in mare masura atacurilor avaro-slave din acesta perioada si caderii frontierei de la Dunare in urma rascoalei centurionului Phocas in anul 602 d.Hr.

In ceea ce priveste vestigiile arheologice,ceea ce cunoastem si a fost descoperit in urma sapaturilor,este zidul construit in vremea romana tirzie.Historia Augusta,cronica oficiala a Imperiului Roman,aminteste ca imparatul Gallenius 9253-268) a trimis doi arhitecti din Bizant,pe Cleodamos si Athenaios,sa refaca fortificatiile oraselor de pe coasta dobrogeana a Marii Negre. In coltul de nord-est al cetatii se afla basilica.Ansamblul acesteia se compune din trei parti : basilica propriu-zisa,atrium-ul si palatul.Acesta dateaza din secolul al V-lea d.Hr.. Basilica propriu-zisa,servind ca lacas de cult crestin,orientata neobisnuit nord-sud,prezinta importante asemanari atit ca plan cit si ca tehnica constructiva cu edificii de acelasi tip din Siria,deosebindu-se in schimb de celelalte basilici din Dobrogea.Este se pare opera unui arhitect sirian si servea,probabil,drept sediu al episcopiei orasului. In anii 1993-1994,Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia a initia in zona fostului Hotel Scala-acum President ample cercetari arheologice cu caracter de salvare ocazionate de lucrarile de reparatie ale hotelului.Pe o suprafata de 1000 mp au fost descoperite aspecte de urbanism de epoca romano-bizantina,ale unui cartier sudic al Callatisului

Sapatura arheologica efectuata in 1993 intr-unul din cei mai importanti tumuli cunoscut sub denumirea « movila Documaci »,a descoperit un complex funerar de mari dimensiuni.Complexul funerar este format dintr-un mormint de mari dimensiuni orientat est-vest si o constructie de forma rectangulara a carei functionalitate nu a putut fi stabilita inca. Cu exceptia unui zgrafitto pastrat incomplet si care poate fi considerat o chrisma,in rest nu exista alte semne crestine intr-o perioada cind in necropola romano-bizantina intilnim nu numai semnul crucii dar si invocatii cu caracter crestin.