marți, 18 august 2009

TURISM - Manastirea Putna

Impozanta mănăstire Putna este situată la aproape 30 de km nord-vest de Radauti, lângă râul Putna. Mănăstirea şi satul cu acelaşi nume sunt împrejmuite de dealuri împădurite şi de privelişti sălbatice. Ştefan cel Mare a construit mănăstirea ca fiind locul său de înmormântare, între anii 1466 şi 1469, iar biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost sfinţită un an mai târziu.

Manastirea Putna
Muzeul manastirii cuprinde o colectie importanta de obiecte de arta medievale, mai ales din timpul lui Stefan cel Mare si al succesorilor sai imediati.

Primul egumen a fost Arhimandritul Iosif de la Manastirea Neamt, primul centru monahal important din Moldova. Acesta a fost însoţit de către caligrafi, care au fost primii dascăli ai noii şcoli care a urmat exemplul celei din Neamţ. A început ca şcoală de retorică, logică şi gramatică pentru viitorii cronicari sau personal cleric, dar curând Putna a devenit unul din cele mai importante centre culturale ale ţinutului.

Doar la trei ani după ce mănăstirea a fost terminată, un incendiu a distrus-o, dar a fost imediat refăcută. A fost distrusă din nou, în 1653, de către armata cazacă a lui Timuş Hmelniţchi, ginerele lui Vasile Lupu. Actuala biserică a fost practic refăcută între anii 1653 şi 1662 de către Vasile Lupu şi succesorii săi. Planul bazei urmează planul edificiului original, cum s-a putut dovedi când fundaţia primei biserici a fost dezgropată, între 1968 şi 1970.

Manastirea Putna
Mormantul lui Stefan cel Mare din manastirea Putna.

Ştefan cel Mare a domnit o jumătate de veac, între 1457-1504. Şi-a câştigat porecla de „Mare” pentru numeroasele sale victorii militare împotriva turcilor infideli. De asemenea, este faimos prin construirea şi prin influenţarea construirii a numeroase biserici şi mănăstiri în toată Moldova. Se spune că a zidit câte un edificiu religios după fiecare victorie militară importantă. În mănăstirea Putna, se află mormântul domnitorului Ştefan cel Mare, precum şi a altor membri ai familiei. Mormântul său a devenit loc de pelerinaj. Ondulaţia statuii şi capacul mormântului sunt dovezi ale spiritului artiştilor moldoveni din vremea lui Ştefan cel Mare.

Manastirea Putna
Muzeul manastirii Putna.

Biserica era neobişnuit de mare pentru vremea sa, dar explicaţia era că ea a fost construită pentru a fi loc de înmormântate pentru domnitor, familia acestuia şi succesori. Pereţii subţiri sunt făcuţi din blocuri masive de piatră şi 12 stâlpi sprijină pereţii. În construcţia originală, aceştia erau doar 6 şi alţi 6 au fost adăugaţi în timpul secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea.

Manastirea Putna
Intreaga aripa sudica a manastirii a fost refacuta pentru a adaposti o cameră mare de conferinte.

Deşi biserica actuală urmează planul edificiului unei biserici moldoveneşti tipice din secolele al XV-lea şi al XVI-lea, ea are multe particularităţi arhitecturale şi decorative care sunt tipice bisericilor din secolul al XVII-lea. Pereţii exteriori nu mai au faţadele netede din timpurile anterioare, ci două rânduri de arcade nelustruite înconjoară clădirea, cele mici deasupra frânghiei întoarse din piatră, iar cele înalte dedesubtul ei. Motivul acesta – al frânghiei răsucite – a fost prima dată întâlnit la bisericam Manastirii Dragomirna, în 1609.
Ferestrele înalte ale exonartexului, trei pe faţada vestică şi câte una pe cea nordică şi cea sudică, urmează forma şi mărimea arcadelor mate şi înalte. Părţile lor superioare sunt decorate cu motive decorative complexe din piatră gravată. Toate celelalte ferestre sunt mult mai mici, cu bolte ascuţite şi cu chenare pătrate din piatră sculptată. De obicei, era câte o fereastră pe fiecare absidă, dar aici sunt câte trei ferestre pentru fiecare absidă, o altă influenţă târzie. De asemenea, turla diferă de cele tradiţionale, ea având două etaje. În partea inferioară octagonală, se află câte o ferestruică pe fiecare latură cu câte un pilastru în stil baroc răsucit între ele. În partea superioară şi mai îngustă, se află cele patru ferestre obişnuite. Intrarea prin biserică se face prin două uşi laterale. Două bolţi în cruce cuprind exonartexul, care este o cameră nepictată, plină de lumină datorită celor cinci mari ferestre. Este posibil ca exonartexul să fi fost adăugat în construcţie ulterior, în secolul al XVII-lea. Pe peretele estic, s-au descoperit urme ale picturilor murale, însă în zone care nu mai sunt vizibile: sub actualul etaj şi în pod, sub bolţi.

Manastirea Putna

Vedere asupra bisericii din sud-vest.

Manastirea Putna
Catapeteasma de la Putna.

2 comentarii:

Vaca verde spunea...

bine te-ai intors! frumos post!

Tino spunea...

Bine v-am regasit!