miercuri, 30 septembrie 2009

TURISM - Alba Iulia

Alba Iulia
Cetatea Alba Iulia – Catedrala Incoronarii si Catedrala Romano-Catolica.

Potrivit documentelor istorice, Alba Iulia este atestata documentar pentru prima data ca fiind capitala Daciei Apulensis in timpul domniei lui Marcus Aurelius. Apoi, dupa 1641 a devenit capitala Principatului autonom Transilvania, unde in 1918 s-a semnat actul de Unire al Principatelor Romane. Mai este cunoscuta si sub denumirea latina Apulum, in maghiara Gyulafehérvár si in germana Weißenburg/Karlsburg. In Evul Mediu numele romanesc al orasului, scris in limba slavona era Balgrad, adica Cetatea Alba.
Ridicata intre anii 1714 – 1739, dupa planurile arhitectului militar Giovanni Morando Visconti, la ordinele lui Carol al VI-lea de Habsburg, Cetatea Alba Iulia este considerata cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip Vauban din Ardeal. Avand ziduri lungi de 12 kilometri si o suprafata de aproape 100 de hectare, cetatea este formata dintr-un fort central si sapte bastioane cu porti baroce. cele 7 bastioane au fost denumite "Eugeniu de Savoia", "Sf. Stefan", "Trinitatea", "Sf. Mihail", "Sf. Carol", "Sf. Capistrano", "Sf. Elisabeta". Cel mai mare este Bastionul Trinitatii care are 135 de metri. De asemenea, trei dintre porti sunt indreptate spre oras iar celelalte trei spre campul de instructie din partea de vest. Zidurile sunt constuite din caramida si din piatra luata de la ruinele cetatii romane, avand la baza o latime de 3 metri iar la varf de 1,2 metri.

Poarta I - Alba Iulia
Poarta I a Cetatii din Alba Iulia.

Portile Cetatii

Construita in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, Poarta I a Cetatii din Alba Iulia este situata la extremitatea estica, in forma unui arc de triumf, cu trei intrari. Deasupra, pe centru se afla stema Casei de Austria (vulturul bicefal cu sabia si sceptrul), incadrata de statuile lui Venus si Marte, flancate de doua bombarde in pozitia de tragere. Pe fatade sunt reprezentate scene din mitologia antica. La exterior se afla in basorelief scena in care Eneea isi salveaza tatal din flacarile Troiei si lupta lui Hercule cu Anteu. La interior se afla Perseu cu capul Meduzei si Hercule in lupta cu leul din Nemeea.

Cetatea Alba Iulia
Intrarea in Cetatea Alba Carolina.

Din 2001 poarta I a intrat intr-u proces de restaurare care s-a finalizat in 2006. In acest timp a fost inlocuita peste 72 la suta din piatra vechii porti, au fost inlocuite statuile si stema cu replica fidele. Piatra folosita la restaurare a fost adusa din cariera de la Ighiu, la 12 km de Alba Iulia, si tratata prin hidrofugare pentru a rezista la infiltratiile de apa.
De asemenea, nivelul portii a fost adus cu 80 de centimetri mai jos, exact cum era initial.
Restauratorii au declarat ca in anii '30, cand a fost demolata Poarta a II-a, pamantul a fost impins catre Poarta I pentru ca panta sa devina mai lina, reusindu-se astfel ingroparea bazei acesteia. Poarta este pazita de gardieni imbracati in haine de epoca.
In planurile de viitor sunt cuprinse lucrari de restaurare la Poarta a III-a, Poarta a V-a si Poarta a VI-a. Mai mult, se preconizeaza reconstructia Portii a II-a, din care au mai ramas doar niste urme ale stalpilor laterali.

Alba Iulia
Catedrala Romano-Catolica, Alba Iulia.

Obiective Turistice

Turistii care ajung pentru prima data in Alba iulia mai pot vizita Catedrala romano-catolica, cel mai valoros monument de arhitectura medievala din Transilvania, in interiorul careia se afla mormantul lui Iancu de Hunedoara. Dupa aceea nu trenui uitat Muzeul Unirii, locul unde a fost semnat actul Unirii Transilvaniei cu Romania la 1 decembrie 1918. Acesta a fost construit in 1898 pentru a fi cazinou ofiterilor din armata austro-ungara. Destinatia de Muzeu a capatat-o in 1968, avand mai multe sectii de istorie, o biblioteca si o expozitie permanenta de etnografie, care pune accentul pe istoria Transilvaniei Tot in 1968 a fost dezvelita si Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul (opera a sculptorului Oscar Han). Inaugurarea Muzeului si dezvelirea Statuii lui Mihai Viteazul au fost prilejuite de aniversarea semicentenarului Unirii Transilvaniei cu Romania.

Alba Iulia
Catedrala Incoronarii din Alba Iulia.

Palatul princiar de la Alba-Iulia, fosta resedinta a domnitorului Mihai Viteazu, dateaza de 5 secole. In 1975, cu prilejul sarbatoriii a 375 de ani de la prima unire politica a Tarilor Romane a fost dezvelit basorelieful intitulat "Unirea Tarilor Romane" (opera a sculptorului Horia Flamand).
De asemenea, nu trebuie uitat Obeliscul (opera a sculptorului I. Fekete si a arhitectului O. Mihailean), inalt de 22,5 metri, care se afla la intrarea in Alba-Iulia, pe dealul Furcilor. Acesta a fost ridicat in anul 1937 in memoria cei trei tarani care au condus revolta din 1784, Horea, Closca si Crisan, si care au fost torturati si ucisi din ordinul Habsburgilor.

Muzeul Unirii, Alba Iulia
Sala Unirii din Muzeul Unirii – Alba Iulia.

Un important loc in zestrea culturala a orasului il are Biblioteca Batthyaneum este adapostita intr-o cladire din 1784 ce a apartinut unei manastiri. Biblioteca, printre cele mai valoroase din Romania, a fost infiintata de episcopul Batthyaneum. Edificiul adaposteste peste 55.000 de carti, 19.000 de documente, 1230 manuscrise si peste 600 de incunabule. Tot aici se afla si primul observator astronomic modern din Romania (1779).
In 1933 orasul Alessandria, din nordul Italiei, a donat orasului Alba Iulia o copie a "Statuii Lupoaicei" ("Lupa Capitolina"), reprezentant un semn al ercunoasterii mostenirii culturale latine comune. Abia in 2007 a avut loc inaugurarea oficiala a „Pietei Allessandria" din Alba Iulia, loc in care este amplasata statuia „Lupa Capitolina".

Armata cu ceremonial zilnic

Cetatea Alba Carolina, Alba Iulia
Cetatea Alba Carolina, Alba Iulia.

Armata habsburgica ce serveste Cetatea Alba Carolina, este formata din peste 50 de soldati, toti imbracati în uniforme specifice primei jumatati a secolului al XVIII-lea. Armata este formata din trei corpuri: cavalerile, infanteie si artilerile, fiecare din aceste corpuri având propria uniforma specifica. În fiecare zi, la orle prânzului, turistii si localnicii pot asista la ceremonia schimbarii garzii. Pana in aprilie 2008, un astfel de ceremonial avea loc doar sambata. De acum încolo, soldatii imbracati în haine de epoca vor putea fi vazuti zilnic în Cetate.

Cei mai impresionanti sunt militarii din corpul de cavalerie. Ei au la dispozitie 7 cai, din care sase sunt frizieni, negri "ca pana corbului", foarte frumosi, adusi din Olanda. La dispozitia turistilor sunt puse si sarete, tot într-un stil foarte vechi, trase de alti cai "localnici", dar frumosi si bine îngrijiti.

Cetatea Alba Carolina, Alba Iulia
Cetatea Alba Carolina aflata in partea de Sud-Vest a cetatii Alba Iulia este foarte frumos amenajata, cu personal imbracat ca prin 1700 si cu tunuri functionale (in fiecare sambata la 12, se trag salve de tun la schimbarea garzii).

In aprilie 2008, de "Ziua Cetatii", a fost inaugarat si noul pod mobil de la Poarta a III-a a Cetatii, a carei restaurare a fost finalizata la sfârsitul anului 2007, dupa circa un deceniu de munca. Podul a fost refacut dupa proiectele initiale, aflate într-o arhiva din Viena.
Ultima referire documentara la vechiul pod mobil dateaza din 1849, din timpul asedierii cetatii Alba-Iulia în perioada revolutiei. Nu se stie în ce conditii a disparut podul mobil, iar santul a fost umplut cu pamant.

Reconstituirea podului mobil a fost inclusa într-un amplu program de restaurare a Portii a III-a. Cea mai impunatoare dintre cele sase porti ale Cetatii Vauban din Alba-Iulia, Poarta a III-a a fost redata circuitului turistic în decembrie 2008, dupa mai bine de un deceniu de la demararea lucrarilor de restaurare. Timp de peste zece ani, Poarta a III-a, unde se afla si celula lui Horea, a fost ascunsa privirilor, întregul monument nemaiputând fi admirat de turisti în toata aceasta perioada.

O vizita completa a Cetatii dureaza in jur de patru ore. Intrarea la Muzeu costa 5 lei iar pentru Traseul celor Trei Fortificati se plateste 10 lei. Cei care doresc si un ghid, trebuie sa mai plateasca 20 de lei pentru Muzeu si Sala Unirii sau 25 de lei pentru intreaga Cetate. Parcarea masinilor se poate face gratuit in zona Platoului Romanilor. Pentru cazare exista numeroase moteluri si pensiuni precum si trei hoteluri.

Alba Iulia
Cetatea Alba Carolina – Alba Iulia.

Alba Iulia
Cetatea Alba Carolina – Alba Iulia.

Alba Iulia
Sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, alaturi de cele ale fratelui sau Johannes Miles si a fiului sau mai mare Ladislau – Catedrala Romano-Catlica, Alba Iulia.

marți, 29 septembrie 2009

TURISM - Palatul Culturii din Iasi

Iasi
Palatul Culturii – Iasi.

Palatul Culturii din Iasi este principalul punct de atractie turistica al capitalei moldave. Nici nu se poate inchipui un pliant turistic al Iasului care sa nu aiba imaginea celebrului edificiu care adaposteste patru muzee, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul Stiintei si Tehnicii Stefan Procopiu, iar in aripa de nord-est Biblioteca Judeteana Gheorghe Asachi.
La inceputul secolului al XIX-lea (1806 – 1812), pe ruinele vechii Curti Domnesti, la initiative printului Alexandru Moruzi a fost ridicat un palat in stil neoclasic. La sfarsitul aceluiasi secol, un incendiu a distrus iremediabil cladirea.
Apoi, in 1906 au demarat lucrarile de constructie ale actualului edificiu, dupa planurile arhitectului I.D.Berindei. In 1926 Palatul Culturii a fost inaugurat de Ferdinand de Hohenzollern, al doilea rege al Romaniei moderne.

Iasi
Palatul Culturii – Iasi.

In timpul celui de al II-lea Razboi Mondial Palatul a adapostit trupe germane iar apoi trupe sovietice. Pana in anul 1955 in cladire a functionat Tribunalului Judetean, dotat cu mobilier confectionat la "Casa Maple" din Londra.
Timp de doi ani, intre 1975 si 1977, planseul de lemn al ultimului etaj a fost inlocuit cu unul de ciment, turnat in plase de otel. La cutremurul din 1977, noul planseu a sustinut monumentul, dar au fost afectate planseele de la etajul I, zidaria, ornamentele si stucaturile. Din pacate, inca se mai lucreaza la consolidare si restaurare.
Intrarea in interiorul Palatului se face printr-un turn donjon mare, cu creneluri si firide dominate de o acvila cu aripile desfacute. In turn este instalat un orologiul cu carillon care are un ansamblu de opt clopote ce reproduc, din ora in ora, "Hora Unirii".
Se spune ca initial Palatul trebuia sa aibe 365 de camere (cate una pentru fiecare zi a anului), dar a ramas doar cu 298 incaperi avand o suprafata de aproximativ 36.000 m2. La fatada se pot numara 92 ferestre, iar la mansarda alte 36 in ogiva.
Principalele elemente de atractie turistica sunt cele 4 muzee.

Muzeul de Istorie

Muzeul de Istorie al Moldovei este situat la parter, in aripa vestica, fiind continuatorul Muzeului de Antichitati infiintat de Orest Tafrali in 1916. Are patru sectii, preistorie si istorie veche, istorie medievala, istorie moderna si istorie contemporana, prezentand principalele aspecte ale dezvoltarii comunitatilor din zona, din paleolitic pana la cel de-al doilea razboi mondial.

Iasi
Statuia lui Stefan cel Mare din fata Palatului Culturii din Iasi.

Muzeul Etnografic

Muzeul Etnografic al Moldovei a fost infiintat in 1943 fiind situat in aripa vestica, la etajele 1 si 2. Aici pot fi admirate obiecte folosite de locuitorii din zona Moldovei in principalele activitati cotidiene: in agricultura, viticultura, cresterea animalelor, pescuit, vanatoare, apicultura. De asemenea mai pot fi vazute interioare de case taranesti, instalatii folosite pentru olarit, tesut, prelucrarea lemnului, colectii de masti, costume populare si scoarte. Multe dintre aceste exponate au mai bine de 100 de ani vechime.

Muzeul de Arta

La primul etaj se gaseste Muzeul de arta, continuatorul celei mai vechi pinacoteci din tara, ce a fiintat pe langa prima universitate moderna romaneasca din 1860. Muzeul include donatii ale lui Gheorghe Asachi, Scarlat Varnav, Costache Dasiade, A. Donici, V.A. Urechia, plus colectia lui Costache Negri. Muzeul de Arta are 24 sali pentru expozitii permanente, dispuse in trei galerii (Galeria de arta universala, Galeria de arta romaneasca moderna si Galeria de arta contemporana) si are un patrimoniu artistic care insumeaza peste 6000 de opere, din care 2600 sunt lucrari de pictura, aproape 2500 de grafica si 470 de sculptura.

Iasi
Palatul Culturii – Iasi.

Muzeul Stiintei si Tehnicii

Muzeul Stiintei si Tehnicii se afla la parterul Palatului, in aripa de est, si poarta numele marelui savant iesean Stefan Procopiu. Infiintat in 1955, muzeul are 4 sectii: energetica, telecomunicatii, mineralogie-cristalografie, inregistrarea si redarea sunetului. Primele exponate au fost aduse prin donatiile oferite de Uzinele "Timpuri Noi"-Bucuresti, Intreprinderea "Electroaparataj"-Bucuresti, intreprinderea de retele electrice din Timisoara si Institutul Politehnic-Iasi. De asemenea, se are in vedere realizarea unei sectii care sa cuprinda o colectie de computere.

Alte elemente de interes turistic

In afara celor patru muzee, Palatul Culturii din Iasi mai are cateva elemente de interes turistic. Unul dintre ele este Sala Gotica, unde se poate admira mozaicul ce reprezinta un "bestiarum" medieval (grifoni, acvile bicefale, lei). Apoi urmeaza Sala Voievozilor, la etajul I, unde se afla portretele domnilor Moldovei si ale regilor Romaniei, incepand de la Decebal si Traian, picture realizate de pictorul Stefan Dimitrescu si de elevii sai.
Dupa aceea este Sala Henri Coanda care a primit numele de la lambriurile si stucaturile realizate de celebrul inventator roman, dintr-un ciment inventat de el, ce imita culoarea si sunetul lemnului de stejar, de unde si denumirea "bois-ciment".
In partea dreapta se afla "Turnul de straja", o urma a Curtii Domnesti din Iasi, impreuna cu hrubele de sub curtea Palatului. In partea stanga exista o colectie de capiteluri si alte elemente arhitectonice din piatra, grupate intr-un lapidarium.
In fata Palatului Culturii se afla statuia ecvestra a lui Stefan cel Mare incadrata de doua tunuri Krupp, trofee din timpul Razboiului de Independenta, cucerite de Regimentul de Dorobanti din Copou si donate de Regele Carol I. Statuia lui Stefan cel Mare a a fost realizata la Paris de Em. Fremiet, dupa schitele lui Gheorghe Asachi, si dezvelita in 1883. Se spune ca dupa acest moment, poetul Mihai Eminescu a scris celebra poezie "Doina" ("De la Nistru pan' la Tisa").

luni, 28 septembrie 2009

TURISM - Sibiu

Sibiu

Cunoscut in limba germana drept Hermannstadt, sau in maghiara ca Nagyszeben, municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante centre economice si culturale din sudul Transilvaniei. Situat intre Muntii Fagaras, Cindrel si Lotrului, Sibiul este situat in depresiunea Cibinului, strabatuta de raul cu acelasi nume, preluate de la numele latinesc al urbei care era Cibiniensis/Cibinium. De asemenea, la nord si est orasul este delimitat de podisul Tarnavelor care coboara pana deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei.
Sibiu
Frumos ornament floral in fata Palatulului Brukental din Sibiu.

Prima atestare documentara a localitatii, denumita Cibinium, apare in 1192, intr-un document de la Vatican. Apoi, in alte documente din 1223 este mentionat ca Hermannstadt sau chiar Villa Hermanni. Cert este ca localitate a fost fondata de colonistii sasi din teritoriul Rin-Mosela, pe locul unei asezari mai vechi, posibil slave, in a doua jumatate a secolului al XII-lea. In ciuda faptului ca in 1241 a fost atacat, cucerit si aproape distrus de hoardele mongole, orasul a renascut.
Datorita dezvoltarii sale economice, in secolul al XIV-lea Sibiul a fost declarat oras. De fapt era una dintre cele mai importante cetati germane din Transilvania, avand ca organizare 19 bresle.

Sibiu
Sibiu – vedere generala.

Mai tarziu, in 1692, datorita influentei austriece, Sibiul a devenit capitala Transilvaniei intr-o perioada in care orasul a cunoscut o dezvoltare economica si culturala extraordinara. In acei ani a fost construit Palatul Brukenthal.
Apoi, in secolul al XIX-lea aici s-a construit prima linie de cale ferata si in 1897 Sibiul a devenit primul oras electrificat din Romania. Din pacate, perioada celui de al II-lea Razboi Mondial si dupa aceea guvernarea comunista a determinat majoritatea populatiei sasesti sa emigreze in Germania. Dupa evenimentele din decembrie 1989, Sibiul a fost declarat oras martir. In anii '90 a cunoscut, treptat, renasterea culturala si economica, fiind in prezent in topul oraselor cu cele mai mari investitii straine din Romania. In 2007 a fost declarat Capitala Culturala Europeana alaturi de Luxembourg.

Sibiu
Primaria si Palatul Brukental din Piata Mare – Sibiu.

Obiective turistice

Cunoscut ca un centru turistic de referinta, Sibiul se remarca prin faptul ca orasul vechi, inconjurat de zidurile vechii cetati, este ca un nucleu pentru intreaga urbe.
Datorita asezarii geografice mai este impartit in «orasul de sus» (431 m altitudine fata de nivelul marii) si «orasul de jos» (415 m altitudine fata de nivelul marii).

Sibiu
Sibiu – Piata Mare.

Piata Mare

Piata Mare, denumita si Ringul cel Mare, avand o lungime de 142 de metri si o latime de 93 de metri, reprezinta centrul istoric al Sibiului. La inceputul secolului al XV-lea este mentionata ca piata de cereale si cunoscuta apoi mai ales ca loc de desfasurare al serbarilor si diferitelor festivitati. Sasii o mai numeau Der Grosse Ring sau Grosser Platz, iar in perioada interbelica a fost denumita Piata Regele Ferdinand.
In acet loc breslasii organizau petreceri campenesti cu boi si berbeci la gratar, cu vinuri alese din butoaie uriase, cu cantece si jocuri pentru toti locuitorii cetatii.
Tot in Piata Mare aveau loc consfatuirile breslelor atunci cand trebuiau sa se organizeze pentru apararea cetatii si de asemenea, pana la sfarsitul secolului al XVII-lea au avut loc executii in aer liber a celor care incalcau legile. Latura sudica este monument architectural datorita stilului medieval unic din aceasta zona. In 2006 piata a fost pavata cu piatra cubica si s-a amplasat o veche fantana cu grilaj.

Sibiu
Sibiu – Turnul Sfatului din Piata Mare.

Turnurile

Asezat intre Piata Mare si Piata Mica, Turnul Sfatului, terminat in 1588, este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale Sibiului. In timpul lucrarilor de constructie, in 1586, turnul s-a prabusit omorandu-l pe pictorul Iohan David care lucra la impodobirea boltii. Din constructia de atunci se pare ca s-a pastrat doar partea de jos si primul etaj, restul fiind construit in decursul anilor. Acum se ridica pe inaltimea a 7 etaje, cu fatadele marcate prin deschideri care amintesc de metereze.
Turnul scarilor este o constructia masiva, realizata din caramida, cu un singur etaj, la primul nivel o trecere boltita. Pe aici se ajunge la scarile ce fac legatura intre Orasul de sus si Orasul de jos.
Turnul Scarii Aurarilor este o constructie cu doua etaje si mansarda, iar prin trecerea boltita se poate ajunge la scarile ce duc la Piata Aurarilor. In prezent ambele etaje sunt transformate in locuinte.

Sibiu
Turnul Dulgherilor si Turnul Olarilor sunt unite printr-un zid prevazut cu metereze – Sibiu.

Turnul de poarta, situat la intersectia strazilor Pasajul Scarilor si Odobescu, asigura intrarea in cetate, patrand un aspect foarte apropiat de cel initial.
Turnul Dulgherilor este un turn cu o arhitectura militara, adaptat armelor de foc, care a fost construit in secolulul al XV-lea.
Turnul Olarilor a fost construit in secolul al XVI-lea si este unit cu urmatorul turn printr-un zid prevazut cu metereze, sistem foarte raspandit in zona.
Turnul Archebuzierilor este situat in partea de sud, cu metereze si guri de aruncare, avand o pozitie aproape exteriora fata de zidul cetatii. In afara de acestea mai trebuie amintite Turnul Pielarilor si Turnul Pulberariei.

Sibiu
Sibiu – Palatul Brukental.

Muzeul "Brukental"

Muzeul "Brukental", deschis oficial pentru public in 1817, este situat in Palatul Brukental, construit intre anii 1778 – 1788 de baronul Samuel von Brukenthal.

In incinta Palatului se afla Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie a Farmaciei, Muzeul de Istorie Naturala si Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare.

Primele doua etaje ale palatului sunt ocupate de opere de arta care a fost incluse in Galeria Nationala de Arta, cum ar fi picturi, lucrari de grafica, sculpturi din secolul XV-XIX realizate de: Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Aman, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Iosif Iser.

Sibiu
Usa de la intrarea in Palatul Brukental – Sibiu.

De asemenea, Biblioteca Brukenthal are circa 300.000 de piese constand in manuscrise, carti straine, carti romanesti vechi, reviste de specialitate si lucrari moderne. Primele sale colectii expuse aici au apartinut Baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei intre anii 1777-1787. Potrivit documentelor vremii, inca din 1790 (cu trei ani inainte de deschiderea Luvrului) galeriile erau gata pentru a fi vizitate. Palatul este construit in stil baroc dupa planurile unui arhitect vienez.

Sibiu
Muzeul Brukental – Sibiu.


Sibiu
Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA – Sibiu.

Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA

Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA, situat la 4 km de oras, in Padura Dumbrava, a fost infiintat in 1963 ca Muzeu al Tehnicii Populare, pe o suprafata de 96 de hectare si un circuit expozitional de 10 kilometri.

In acest perimetru turistii vizitatorii pot admira case de locuit din mediul satesc, cu interioarele amenajate in forma originala, instalatii de uz gospodaresc inventate de oamenii satului, mijloace de transport traditionale, etc. De asemenea, pe o suprafata de 3 hectare se intinde o expozitie de sculptura moderna in lemn, cu opere inspirate din viata satului.

Sibiu
Casa veche la Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA din Sibiu.

De asemenea, vizitatorii pot beneficia de o plimbare cu lotca pe lac, cu trasura sau cu sania in timpul iernii. Mai mult, hanul din muzeu ofera 53 de locuri de cazare iar la carciumioara se poate servi o masa traditionala.
Vizitele se pot face in fiecare zi din saptamana, non-stop, iar pentru perioada noptii exista montat un sistem de iluminat cu spoturi care ofera efecte deosebite.

In perioada 1 ianuarie – 10 iulie 2009, Complexul National Muzeal ASTRA a primit vizita a peste 100 000 de persoane, din tara si din strainatate. Ca de obicei, atractia principala a reprezentat-o Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului, unde au ajuns aproximativ 90% dintre vizitatori. Evenimentele cu cel mai mare succes de public au fost, in aceasta perioada, Noaptea Muzeelor, Ziua Sugarului, Festivalul "Tarafuri si Fanfare", dar si Slujba de inviere. Tinta propusa de Muzeul "ASTRA" pentru anul acesta este de 200 000 de vizitatori. Anul trecut au fost 191 806 de vizitatori, in 2007 au fost 270 000 de vizitatori, iar in 2006 au fost 130 067.

Sibiu
Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA din Sibiu.

Sibiu
Biserica Evanghelica – Sibiu.

Biserica Evanghelica

Biserica Evanghelica, sau Evangelische Stadtpfarrkirche, a fost ridicata in 1520, pe locul unei vechi bazilici romane si este considerata drept una dintre cele mai frumoase cladiri gotice din Transilvania. In fata bisericii se afla amplasata statuia episcopului Georg Daniel Teutsch (1817-1893), cunoscut ca un adept al autonomiei comunitatii sasesti din Transilvania.

Turnul catedralei, ridicat pe 7 nivele, are o inaltime de 73,34 metri, fiind unul dintre cele mai inalte din zona. In 1914 a fost instalata o orga, considerata cea mai mare din sud-estul Europei.

De asemenea, in interiorul bisericii se afla o adevarata comoara compusa din vase de cult din argint aurit, opere ale unor vestiti mesteri sibieni.

Sibiu
Strada din orasul Sibiu.

Alte obiective turistice sunt Statiunea de iarna Paltinis, care se afla la 37 km distanta de centrul municipiului, precum si iar lacul glaciar Balea, la aproximativ 100 km distanta de oras, si Lacurile sarate de la Ocna Sibiului.

Sibiu
Mitropolia Ardealului – Sibiu.

Sibiu
Festivalul Medieval de la Sibiu.

Sibiu
Sibiu.

Sibiu

marți, 22 septembrie 2009

TURISM - Baile Herculane

Situate în sud – vestul ţării, de o parte şi de alta a râului Cerna, Băile Herculane, ajung până la poalele masivului Dormogled – rezervaţie naturală vestită pentru varietatea şi bogăţia florei sale.
Staţiunea, de la a cărei primă atestare s-a serbat în 1978 – 1825 de ani, este cea mai veche si cu cel mai bogat trecut istoric dintre staţiunile româneşti.

Băile Herculane se află la o altitudine de 160 m şi datorită unor particularităţi de relief, se bucură de un climat blând, cu nuanţe mediteraniene. Temperatura înregistrează o medie anuală de + 9,30C. Vânturile sunt slabe, iar precipitaţiile reduse. Ierni blânde si primăveri scurte si timpurii, veri răcoroase. Nebulozitatea fiinde redusă, zilele senine încep în martie şi ţin până târziu în octombrie.

Baile Herculane
Statiunea Baile Herculane – vedere generala.

O caracteristică a climatului din Băile Herculane este aero-ionizarea negativă cu efecte biologice favorabile asupra organismului.
Datorită termalităţii si mineralizării ridicate, acţiunea fiziologică a apelor din Herculane este foarte complexă, iar valoarea terapeutică ridicată. Temperatura apelor termale variază între 41 oC şi 60 oC. Sunt sulfuroase, clourosodice, calcice, magneziene, oligomatice, hipotone.
Peisajul variat, flora şi fauna bogată, clima plăcută, împrejurimile pitoreşti fac din Băile Herculane un loc preferat pentru vacantă, reconfortare, odihnă activă.

Baile Herculane
Statiunea Baile Herculane.

Muzeul din staţiune expune documente istoria Băilor Herculane şi a imprejurimilor, pietre votive, piese numismatice, etc.

În fiecare an in luna august, turiştii sunt invitaţi la „Festivalul folcloric Hercules” – o paradă a costumelor, cântecelor şi dansurilor româneşti, rod al imaginaţiei, fanteziei şi măiestriei artiştilor noştri populari.

Turiştii pot fi cazaţi în hoteluri moderne, confortabile, cele mai multe cu baza proprie de tratament.

Baile Herculane
Statiunea Baile Herculane.

Baile Herculane
Statiunea Baile Herculane, vedere generala.

luni, 21 septembrie 2009

TURISM - Biserica din Densus

Biserica din Densus, o localitate din tara Hategului, situata la cativa kilometri de Ulpia Traiana Sarmisegetusa, isi pastreaza inca secretele astfel incat nimeni nu poate spune cu certitudine cand a fost ridicata. Istoricii au pareri impartite. Unii spun ca ar fi fost ridicata pe ruinele unui edicifiu pre-crestin din Dacia, altii cred ca a fost ridicata pe fundatia unui templu inchinat zeului Marte, multi spun ca biserica a fost mai intai un mausoleu inchinat generalului Longinus Maximus, ucis de daci, Nicolae Iorga o plaseaza in secolul al XVI-lea iar istoricul de arta Vataseanu crede ca ar fi din ultimul sfert al secolului al XIII-lea.
Cert este un singur lucru: la ora actuala este cea mai veche biserica din Romania in care se mai tin slujbe.

Biserica Densus - un giuvaer in Tara Hategului
Biserica din Densus, judetul Hunedoara.

Biserica are o lungime de 30 de metri, latimea de 8 metri, inaltimea de 18 metri si un spatiu interior de 15 metri patrati. Zidurile au fost construite din caramizi cu inscriptii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare, blocuri, marmura, coloane si statui luate din Ulpia Traiana. Pronaosul, in forma de L, este descoperit, strajuit de patru stalpi grosi, imbracati in pietre funerare. De asemenea, Masa Altarului este realizata tot dintr-o piatra funerara de pe care au fost sterse literele. Deasupra se afla doi lei care stau cu spatele unul la altul. Naosul este strapuns de un turn in jurul caruia se afla un spatiu ingust acoperit cu o bolta de sprijin iar la est se afla o absida semicirculara.

Biserica Densus - un giuvaer in Tara Hategului
Biserica din Densus, judetul Hunedoara.

Acoperisul este realizat din placi de piatra. Pictura murala din interior, pe un fond albastru ultramarin, a fost data in secolul al XV-lea iar mesterul care a realizat-o si-a lasat o semnatura simpla: Stefan. Pe unul dintre stalpi este reprezentat Pruncul Isus, imbracat in costul popular romanesc, tinut in brate de Fecioara Maria. Din pacate, multe picturi au fost distruse de reformisti in perioada Evului Mediu.
Specialistii spun ca Biserica din Densus ar putea fi o copie a Bisericii San-Nicoara din Curtea de Arges, din care s-au mai pastrat doar niste ruine.
Coincidenta ar fi si faptul ca are acelasi hram, Sf. Nicolae, ca si biserica argeseana.

Biserica Densus
Pictura murala din interior, pe un fond albastru ultramarin, dateaza din secolul al XV-lea – Biserica din Densus.

Un moment crucial in istoria acestei biserici s-a petrecut la mijlocul secolului al XIX-lea. La un moment dat localnicii au vrut s-o darame pentru a construi alta mai mare. In cele din urma a fost salvata de autoritatile de la Budapesta care au considerat-o un monument si au interzis demolarea.

In perioada dinainte de 1989, imaginea Bisericii din Densus se afla pe unul dintre cele mai raspandite timbre postale, cel cu valoarea de 40 de bani.

In urma cu cativa ani, cu sprijinul ambasadorului SUA la Bucuresti, Michael Guest, Biserica a primit o donatie de 20.000 de dolari din partea statului american, bani care au fost folositi la refacerea unei mari parti din pictura.


Biserica Densus
Biserica Densus, Judetul Hunedoara.

Biserica Densus
Deasupra altarului, pe acoperis, se afla doi lei care stau cu spatele unul la altul.

Biserica Densus
Intrarea in Biserica Densus, Judetul Hunedoara.

Biserica Densus
Biserica Densus, Judetul Hunedoara.

Biserica Densus
Biserica Densus, Judetul Hunedoara.

Biserica Densus
Biserica Densus, Judetul Hunedoara.

joi, 17 septembrie 2009

TURISM - Sarmisegetusa


Sarmisegetuza

Sarmisegetusa Regia

Sarmisegetusa Regia este numele capitalei Daciei preromane, in fapt un complex de sanctuare, situat in Muntii Orastiei, la altitudinea de 1200 m, in care se remarca Sanctuarul Mare Rotund si "Soarele de andezit". Cei mai multi arheologi afirma ca orasul a fost ridicat in secolele III-II inainte de Hristos, pe cand altii cred ca ar fi mai vechi cu cel putin 600 de ani. Poate ca unul dintre motive este asemanarea de neinchipuit dintre planurile Sanctuarului Mare Rotund si a celui de la Stonehenge. Pare ca acelasi arhitect le-a inchipuit pe amandoua, cu diferenta ca cel de la Orastie este mai mic. Apoi, "Soarele de andezit" poate fi usor asemanat cu celebrul calendar Maya.

Sarmizegetuza - un singur nume, doua capitale
Sanctuarul de la Sarmisegetusa.

Capitala Daciei a fost cucerita si distrusa de armata romana in anul 106 d.H. Ruinele sale au fost scoase la lumina pentru prima data in 1923 datorita sapaturilor efectuate sub conducerea prof. D. M. Teodorescu de la catedra de arheologie a Universitatii din Cluj-Napoca, fiind continuate apoi de acad. prof. C. Daicoviciu si de Hadrian Daicoviciu pana in 1944.
Drumul nu este generos pentru cei ce doresc sa ajunga la ruinele fostei cetati dacice. Daca de la Orastie la Costesti exista asfalt, mai departe putini se incumeta sa mearga cu masina pe cei 20 de km de drum forestier. De altfel, Orastia poate fi considerat un punct de plecare pentru cetatile Dacice: Sarmisegetuza Regia, Cetatea din Costesti (la 18 km de Orastie), Peretii din piatra ai cetatii Blidaru (la 4 km de Orastie).

Sarmizegetuza
Sarmisegetusa.

La circa 40 de km de Muntii Orastiei, in comuna Sarmisegetusa, in partea de sud-vest a depresiunii Hateg, se afla ruinele celeilalte cetati cu acelasi nume, capitala Daciei Romane, numita si Ulpia Traiana Sarmisegetusa, fondata de guvernatorul Terentius Scaurianus între anii 108 – 110. Timp de doua secole acesta a fost centrul politico-administrativ al provinciei Dacia.
Sediile guvernatorului, al administratiei, al aparatului fiscal, al centrelor militar, economic si religios isi aveau locul dupa zidurile cetatii. În timpul domniei împaratului Hadrian (117-138), Sarmizegetusa a fost denumita Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, iar mai apoi, în perioada 222-235 i s-a adaugat epitetul de metropolis.

Sarmizegetuza - un singur nume, doua capitale
Sarmizegetusa.

Ulpia Traiana Sarmisegetusa

De altfel, ruinele Ulpiei Traiana Sarmisegetusa sunt cel mai interesant obiectiv turistic din aceasta zona, oferind turistilor imaginea unui oras roman, la fel ca multe altele, cu forul, palatul augustalilor, thermele, amfiteatrul, edificii publice si particulare. In 1982 a fost inaugurat un muzeu unde se afla expuse obiecte de argint si bronz, ceramica, statuii ale zeilor romani, monede, pietre de mormant, medalione, mozaicuri, fibule si altele.

Sarmizegetuza
Ulpia Traiana Sarmisegetusa.

Alte puncte de interes in zona sunt Cetatea Colt, Cetatea Malaiesti, Biserica din Strei ca si Cetatea de la Hateg. In afara cetatii romane, se mai pot vizita pesterile Cioclovina, Ohaba Ponor, Manastirea Prislop si "Cetatea de Colt" din satul Suseni.

Sarmisegetuza
Amfiteatrul – Ulpia Traiana Sarmisegetusa.

Sarmisegetuza
Ulpia Traiana Sarmisegetusa.