Potrivit documentelor istorice, Alba Iulia este atestata documentar pentru prima data ca fiind capitala Daciei Apulensis in timpul domniei lui Marcus Aurelius. Apoi, dupa 1641 a devenit capitala Principatului autonom Transilvania, unde in 1918 s-a semnat actul de Unire al Principatelor Romane. Mai este cunoscuta si sub denumirea latina Apulum, in maghiara Gyulafehérvár si in germana Weißenburg/Karlsburg. In Evul Mediu numele romanesc al orasului, scris in limba slavona era Balgrad, adica Cetatea Alba.
Ridicata intre anii 1714 – 1739, dupa planurile arhitectului militar Giovanni Morando Visconti, la ordinele lui Carol al VI-lea de Habsburg, Cetatea Alba Iulia este considerata cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip Vauban din Ardeal. Avand ziduri lungi de 12 kilometri si o suprafata de aproape 100 de hectare, cetatea este formata dintr-un fort central si sapte bastioane cu porti baroce. cele 7 bastioane au fost denumite "Eugeniu de Savoia", "Sf. Stefan", "Trinitatea", "Sf. Mihail", "Sf. Carol", "Sf. Capistrano", "Sf. Elisabeta". Cel mai mare este Bastionul Trinitatii care are 135 de metri. De asemenea, trei dintre porti sunt indreptate spre oras iar celelalte trei spre campul de instructie din partea de vest. Zidurile sunt constuite din caramida si din piatra luata de la ruinele cetatii romane, avand la baza o latime de 3 metri iar la varf de 1,2 metri.
Portile Cetatii
Construita in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, Poarta I a Cetatii din Alba Iulia este situata la extremitatea estica, in forma unui arc de triumf, cu trei intrari. Deasupra, pe centru se afla stema Casei de Austria (vulturul bicefal cu sabia si sceptrul), incadrata de statuile lui Venus si Marte, flancate de doua bombarde in pozitia de tragere. Pe fatade sunt reprezentate scene din mitologia antica. La exterior se afla in basorelief scena in care Eneea isi salveaza tatal din flacarile Troiei si lupta lui Hercule cu Anteu. La interior se afla Perseu cu capul Meduzei si Hercule in lupta cu leul din Nemeea.
Din 2001 poarta I a intrat intr-u proces de restaurare care s-a finalizat in 2006. In acest timp a fost inlocuita peste 72 la suta din piatra vechii porti, au fost inlocuite statuile si stema cu replica fidele. Piatra folosita la restaurare a fost adusa din cariera de la Ighiu, la 12 km de Alba Iulia, si tratata prin hidrofugare pentru a rezista la infiltratiile de apa.
De asemenea, nivelul portii a fost adus cu 80 de centimetri mai jos, exact cum era initial.
Restauratorii au declarat ca in anii '30, cand a fost demolata Poarta a II-a, pamantul a fost impins catre Poarta I pentru ca panta sa devina mai lina, reusindu-se astfel ingroparea bazei acesteia. Poarta este pazita de gardieni imbracati in haine de epoca.
In planurile de viitor sunt cuprinse lucrari de restaurare la Poarta a III-a, Poarta a V-a si Poarta a VI-a. Mai mult, se preconizeaza reconstructia Portii a II-a, din care au mai ramas doar niste urme ale stalpilor laterali.
Obiective Turistice
Turistii care ajung pentru prima data in Alba iulia mai pot vizita Catedrala romano-catolica, cel mai valoros monument de arhitectura medievala din Transilvania, in interiorul careia se afla mormantul lui Iancu de Hunedoara. Dupa aceea nu trenui uitat Muzeul Unirii, locul unde a fost semnat actul Unirii Transilvaniei cu Romania la 1 decembrie 1918. Acesta a fost construit in 1898 pentru a fi cazinou ofiterilor din armata austro-ungara. Destinatia de Muzeu a capatat-o in 1968, avand mai multe sectii de istorie, o biblioteca si o expozitie permanenta de etnografie, care pune accentul pe istoria Transilvaniei Tot in 1968 a fost dezvelita si Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul (opera a sculptorului Oscar Han). Inaugurarea Muzeului si dezvelirea Statuii lui Mihai Viteazul au fost prilejuite de aniversarea semicentenarului Unirii Transilvaniei cu Romania.
Palatul princiar de la Alba-Iulia, fosta resedinta a domnitorului Mihai Viteazu, dateaza de 5 secole. In 1975, cu prilejul sarbatoriii a 375 de ani de la prima unire politica a Tarilor Romane a fost dezvelit basorelieful intitulat "Unirea Tarilor Romane" (opera a sculptorului Horia Flamand).
De asemenea, nu trebuie uitat Obeliscul (opera a sculptorului I. Fekete si a arhitectului O. Mihailean), inalt de 22,5 metri, care se afla la intrarea in Alba-Iulia, pe dealul Furcilor. Acesta a fost ridicat in anul 1937 in memoria cei trei tarani care au condus revolta din 1784, Horea, Closca si Crisan, si care au fost torturati si ucisi din ordinul Habsburgilor.
Un important loc in zestrea culturala a orasului il are Biblioteca Batthyaneum este adapostita intr-o cladire din 1784 ce a apartinut unei manastiri. Biblioteca, printre cele mai valoroase din Romania, a fost infiintata de episcopul Batthyaneum. Edificiul adaposteste peste 55.000 de carti, 19.000 de documente, 1230 manuscrise si peste 600 de incunabule. Tot aici se afla si primul observator astronomic modern din Romania (1779).
In 1933 orasul Alessandria, din nordul Italiei, a donat orasului Alba Iulia o copie a "Statuii Lupoaicei" ("Lupa Capitolina"), reprezentant un semn al ercunoasterii mostenirii culturale latine comune. Abia in 2007 a avut loc inaugurarea oficiala a „Pietei Allessandria" din Alba Iulia, loc in care este amplasata statuia „Lupa Capitolina".
Armata cu ceremonial zilnic
Armata habsburgica ce serveste Cetatea Alba Carolina, este formata din peste 50 de soldati, toti imbracati în uniforme specifice primei jumatati a secolului al XVIII-lea. Armata este formata din trei corpuri: cavalerile, infanteie si artilerile, fiecare din aceste corpuri având propria uniforma specifica. În fiecare zi, la orle prânzului, turistii si localnicii pot asista la ceremonia schimbarii garzii. Pana in aprilie 2008, un astfel de ceremonial avea loc doar sambata. De acum încolo, soldatii imbracati în haine de epoca vor putea fi vazuti zilnic în Cetate.
Cei mai impresionanti sunt militarii din corpul de cavalerie. Ei au la dispozitie 7 cai, din care sase sunt frizieni, negri "ca pana corbului", foarte frumosi, adusi din Olanda. La dispozitia turistilor sunt puse si sarete, tot într-un stil foarte vechi, trase de alti cai "localnici", dar frumosi si bine îngrijiti.
In aprilie 2008, de "Ziua Cetatii", a fost inaugarat si noul pod mobil de la Poarta a III-a a Cetatii, a carei restaurare a fost finalizata la sfârsitul anului 2007, dupa circa un deceniu de munca. Podul a fost refacut dupa proiectele initiale, aflate într-o arhiva din Viena.
Ultima referire documentara la vechiul pod mobil dateaza din 1849, din timpul asedierii cetatii Alba-Iulia în perioada revolutiei. Nu se stie în ce conditii a disparut podul mobil, iar santul a fost umplut cu pamant.
Reconstituirea podului mobil a fost inclusa într-un amplu program de restaurare a Portii a III-a. Cea mai impunatoare dintre cele sase porti ale Cetatii Vauban din Alba-Iulia, Poarta a III-a a fost redata circuitului turistic în decembrie 2008, dupa mai bine de un deceniu de la demararea lucrarilor de restaurare. Timp de peste zece ani, Poarta a III-a, unde se afla si celula lui Horea, a fost ascunsa privirilor, întregul monument nemaiputând fi admirat de turisti în toata aceasta perioada.
O vizita completa a Cetatii dureaza in jur de patru ore. Intrarea la Muzeu costa 5 lei iar pentru Traseul celor Trei Fortificati se plateste 10 lei. Cei care doresc si un ghid, trebuie sa mai plateasca 20 de lei pentru Muzeu si Sala Unirii sau 25 de lei pentru intreaga Cetate. Parcarea masinilor se poate face gratuit in zona Platoului Romanilor. Pentru cazare exista numeroase moteluri si pensiuni precum si trei hoteluri.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu