luni, 8 martie 2010

TURISM - Palatul Ghica Tei, Bucuresti

Palatul Ghica Tei este situat in Parcul Plumbuita si este o
constructie in stil neoclasic, ridicata de domnitorul Grigore Dimitrie
Ghica in anul 1822 si terminata zece ani mai tarziu, dupa planurile
arhitectului catalan Xavier Villacrosse. Palatul a fost ridicat pe
locul vechii curti parintesti a banului Dumitrache Ghica si este unul
dintre cele mai vechi edificii de acest gen din Bucuresti.


Vechea curte parinteasca a fost devastata de austrieci in timpul
razboiului turco-austriac, iar Caragea Voda a primit in aceasta casa
pe ambasadorul lde Buhara. Tot aceasta casa a fost si locul de
intalnire a lui Tudor Vladimirescu cu Alexandru Ipsilanti, care si-au
stabilit cartierul general aici. Pe o tabla din marmura, care a fost amplasata pe palatat mai tarziu,
exista un text despre contructia palatului: "zidit din temelie de
catre Voevodul Grigore Ghica VIII, Domn al Tarii Romanesti, pe mosia
sa domneasca Colentina, in anul 1822. Aci fu odinoara falnica sa
locuinta de vara, alaturi de care, spre dreapta cuviinta, a inaltat
apoi intru slava si pomenirea lui Dumnezeu biserica familiei cu hramul
Inaltarea Domnului si a impodobit-o cu frumoase daruri prin inalta si
statornica sa vointa".

La momentul constructiei sale, palatul servea drept resedinta de vara
pentru domnitor. In anul 1822, orasul Bucuresti nu se extinsese, iar
palatul se afla la cativa kilometri. Era tocmai potrivit pentru o
"casa de la tara", imprejumuit de paduri si lacuri. Domeniul Ghica ocupa o suprafata vasta si are vedere catre lacul Plumbuita. Un lucru inedit la acest palat este si tunelul de refugiu,
lung de un kilometru, care face legatura intre palat si manastirea
Plumbuita.

Poarta palatului este incadrata intre doi vulturi impresionanti,
realizati din piatra, iar aleile curtii sunt strajuite de teii imensi.
Palatul este construit in stilul neoclasic, un stil de origine
italieneasca care, in 1800, patrunsese atat in Moldova cat si in
Muntenia. In acele vrumuri exista o tendinta de occidentalizare a
tarilor balcanice, tendinta care se observa si in arhitectura.

Palatul este compus din subsol, parter, etaj si mansarda. Interiorul
palatului este alcatuit din saloane spatioase care si-au pastrat pana
in zilele noastre denumirile de altadata. Pasii ne vor purta astfel
prin sala de receptie, cabinetul de lucru, salonul vanatoresc, salonul
Ludovic sau sala tronului. Holul de primire impresioneaza prin bolta
care pastreaza pictura initiala, cu elemente romantice, a pictorului
italian Giacometti. De-a lungul timpului, palatul si-a pastrat forma sa initiala, chiar
daca a traversat perioade istorice tulburi. Cea mai ampla lucrare de
restaurare a palatului a avut loc in anul 1978, cand a fost
transformat de catre comunisti in Restaurantul Tei.

In anul 1833 familia Ghica incepe constructia unei biserici, pe
domeniul de langa Bucuresti, in apropierea palatului. Biserica Ghica
devine paraclisul palatului. Aceasta este singura biserica rotunda din
Bucuresti. Ea a fost realizata de mesterul constructor Iosef Weltz, dupa
planurile arhitectului Xavier Villacrosse. Capela neoclasica
adaposteste mormantul ctitorului Grigore Ghica si al primei sale
sotii, Maria Hangherli.

Furnizor de fotografii: Calatorii Imaginare.

4 comentarii:

Anca spunea...

Buna,

Cred ca era frumos sa ma intrebi inainte de a-mi folosi fotografiile pentru articolul tau - intamplator imi place blogul tau si mi-am recunoscut pozele, insa este o surpriza neplacuta sa constat ca nu m-a intrebat nimeni daca sunt de acord sa fie folosite de altcineva. Doar pentru ca ai adaugat in colt harta Romaniei, nu inseamna ca este in regula.

Anca

Tino spunea...

Buna,

Imi cer scuze daca pozele sunt de pe blogul tau / facute de tine, si folosirea lor te deranjeaza. Voi fi atent pe viitor in privinta pozelor tale.
Totusi, nu e nimic pe blogul tau care sa interzica folosirea lor. Si mie imi sunt folosite pozele si nu vad o problema in asta.
Atunci cand "cercetez un caz" pentru blog nu pot sta sa cer acceptul celor care au pozele pe site, ar dura mult prea mult tinand cont de ritmul de postare de pe Jurnal Romanesc.
Am rectificat postul.

Anonim spunea...

Intre anii 1963-1970 a functionat in acest palat o scoala profesionala speciala. Poate cineva sa explice in ce context s-a luat aceasta hotarare???? M Drosu

Anonim spunea...

O precizare: stiu ca printre elevi s-a aflat si fiica lui Gheorghe Gaston Marin, secretar al Consiliului de Stat al RPR la acea vreme M D