luni, 14 decembrie 2009

TURISM - Biserica si Manastirea Franciscana, Cluj

Biserica şi Mănăstirea Franciscană din Cluj-Napoca se află în actuala Piaţa Muzeului nr. 2 (fosta Piaţa Mică, Piaţa Carolina, Piaţa Dimitrov), fiind unul din edificiile clujene cele mai vechi şi semnificative.

http://www.dreamdestinations.ro/wp-content/uploads/2009/04/biserica-franciscana-cluj.jpg

Iniţial pe acest loc a existat o mai veche biserică romano-catolică, prima din Cluj, ridicată în sec. XI-XII, dar distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241). După distrugerea acesteia, pe locul ei a fost ridicată în perioada 1260-1290 actuala biserică.

Lăcaşul de cult a fost proiectat într-un stil romanic târziu. Se presupune că la început ea a fost o parohie mică, primită în folosinţă de călugării romano-catolici benedictini la 1390. În 1442 benedictinii au iniţiat o serie de măsuri de dezvoltare a parohiei: biserica a fost lărgită (lucrări în stil gotic) şi a fost ridicată o mănăstire lângă biserică, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara.

http://wwwold.netsoft.ro/locuricelebre/images/s_franci.jpg

Odată cu alungarea ordinelor religioase catolice de către protestanţi în martie 1556, clădirea mănăstirii nu a mai fost folosită cu scop religios. Până în 1557 în clădire a locuit regina Ungariei Izabella, după care lăcaşul a fost transformat în şcoală (unitariană din 1568). Din 1609, conform cu dorinţa principelui Gabriel Báthory, clădirea a fost donată cultului reformat-calvin. În 1693 a fost instaurată dominaţia Casei de Habsburg, iar biserica şi mănăstirea au fost retrocedată Bisericii Romano-Catolice, ele fiind folosite de iezuiţi. Aceştia vor înfiinţa în clădire o şcoală proprie. Şcoala iezuiţilor a funcţionat aici până în anul 1725, când iezuiţii au finalizat construcţia propriului colegiu şi a propriei biserici (Biserica Universităţii din Cluj, Convictus Nobilium din Cluj), fapt care a facilitat revenirea franciscanilor în oraş.

http://www.bloombiz.ro/assets/articole/2008/08/franciscana.jpg

Odată cu anul 1728 franciscanii iniţiază o campanie de restaurare a bisericii în care construiesc turnul din faţada vestică în stil baroc şi refac interiorul prin boltiri tipice baroce la o cotă mai joasă decât vechea acoperire gotică prăbuşită la acel moment.

Altarul baroc al iezuiţilor a fost mutat în Biserica Franciscană din Mediaş, unde se află până în prezent.

Din 1898 în faţa bisericii se află amplasat Obeliscul Carolina, după mutarea sa din Piaţa Unirii.

În interiorul mănăstirii se afla o bibliotecă vestită a franciscanilor, colecţie care depăşea o mie de volume. În perioada anilor 1906 - 1948 în mănăstire a funcţionat tipografia Sfântul Bonaventura, care tipărea diverse reviste religioase („Lumea catolică”, „Sfânta Cruce”, ş.a.).

Ultimele restaurări ale edificiului au fost efectuate în perioada 1976-1978, urmate apoi de altele în 1980-1986. Cu aceste ocazii au fost redescoperite o serie de elemente gotice ale lăcaşului. În 1949 lăcaşul a devenit biserică parohială, după ce autorităţile comuniste au decis să dizolve ordinul franciscanilor în România. Doar după 1990 biserica a redevenit biserică de mănăstire. După ce autorităţile comuniste au desfiinţat ordinele religioase, clădirea mănăstirii a adăpostit „Şcoala de Muzică”, devenită ulterior „Liceul de Muzică Sigismund Toduţă”, care există şi astăzi.


Deasupra intrării în lăcaş se află statuia Fecioarei Maria (vezi foto), protectoare a bisericii. Pe frontispiciu sunt amplasate 2 opere ale sculptorului Johannes Nachtigall: statuia Sfântului Francisc şi statuia Sfântului Anton.

În interior se poate admira amvonul, o altă lucrare a lui Johannes Nachtigall. Amvonul a fost decorat cu o reprezentare a lui Isus înconjurat de cei patru evanghelişti. Pe coroana amvonului este înfăţişată urcarea la cer a lui Isus, iar pe altarul principal este o reproducere făcută în 1730 după un tablou din biserica „Santa Maria Maggiore”, din Roma, care o reprezintă pe Sf. Maria.

Pe partea din sud a bisericii sunt trei capele, fiecare dintre ele având dedesubt înmormântate diferite personalităţi. Cea estică a fost destinată familiei guvernatorului Sigismund Kornis (care a donat bisericii o reprezentare a Mântuitorului răstignit pe cruce), al cărei autor nu este cunoscut. Celelalte două capele au fost denumite Sf. Ştefan, respectiv Sf. Iosif.

Un comentariu:

ali khan spunea...

Thank you for sharing your knowledge and I look forward to reading more.gatwick to w2|cab w2