TURISM - Castelul Haller din Coplean, Cluj

Castelul Haller din Coplean, judeţul Cluj este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii şi Cultelor din România în anul 2004.

Legende străvechi vorbesc despre un cumplit blestem ce mai bântuie şi astăzi castelul Haller.
Se spune că o vrăjitoare ţigancă, înfuriată de cruzimea grofului Alardi Ferenc ce i-a biciuit pe nedrept soţul, a blestemat familia şi castelul contelui la pustiire veşnică. De atunci, zice-se că necazurile s-au ţinut scai de nobilul edificiu şi de cei care l-au locuit. De trei ori a fost construit castelul şi de trei ori a ajuns în paragină şi pustiire.

Castelul, cunoscut şi sub denumirea de Castelul cu scoici (de la ornamentele aflate deasupra ferestrelor), a fost construit între anii 1725-1771, în stil baroc de către guvernatorul Transilvaniei din perioada 1735-1755, Ioan Haller. A fost ridicat pe locul unui mai vechi conac, clădirea formată din subsol, parter, etaj şi acoperiş este situată în mijlocul unui domeniu dreptunghiular la intrarea căruia este un bastion. Se presupune că pentru ridicarea clădirii s-a folosit piatră adusă din castrul roman de la Căşeiu. Joszef Kadar descria castelul în monografia sa dedicată Comitatului Szolnok-Doboka: "În Coplean, castelul ţi biserica s-au construit din pietrele acestui castru, ca şi biserica din Vad."

În faza iniţială castelul a fost construit în cel mai timpuriu stil baroc transilvănean, ulterior fiindu-i adăugate ornamentaţii rococo realizate de sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789), realizator şi al statuii Fecioarei Maria din Cluj.

În 1920 castelul a suferit un incendiu, în urma căruia acoperişul baroc a fost distrus în întregime.

Castelul a aparţinut familiei Haller de Hallerkö, până în 1948 când a fost confiscată de guvernarea comunistă şi transformat în CAP şi spaţiu de ateliere. După 1989 clădirea a fost abandonată, iar în prezent este în stare de ruină.

În prezent urmaşii familiei Haller au depus cerere de restituire a castelului şi a cinci hectare din fostul parc cu plopi şi castani.

Clădirea are o lungime de 24,5 metri, cu o intrare marcată de şase coloane de piatră cu capiteluri ionice. Coloanele susţin o terasă de 9,5 metri lunhime şi 2,5 lăţime. Zidurile sunt masive, cu o grosime de 1 metru.

Incinta clădirii era înconjurată de un zid de piatră din care s-a mai păstrat o mică parte, iar în partea din stânga a zidului de intrare se află ruinele turnului circular construit.