Cetatea taraneasca ce domina si acum Saschiz-ul este inca o urma a framantarilor epocii medievale. Construita pe un deal impadurit, la aproximativ 2 km de vatra satului, fortificatia a fost ridicata in secolul al XIV-lea pentru a proteja de invazii pe locuitorii din Saschiz si din alte sase comune alaturate, care au ajutat la construirea ei.
Cetatea este opera comunitatii germane din zona, de aceea trebuie remarcat specificul acestui loc de refugiu in conditiile in care majoritatea fortificatiilor sasesti au fost ridicate in jurul bisericilor din centrul asezarii.Lucrarile au inceput in anul 1347, dupa cum indica o inscriptie de pe zidul de NV al cetatii.
Tot in zidul de incinta (inalt de 7-9 metri) au fost inserate si cele patru turnuri de colt si cele doua de poarta, toate cu functii de supraveghere si de aparare.
Denumirile acestor turnuri – Turnul Scoalei, Turnul Munitiei, Turnul Voievodal, Turnul Preotului, Turnul Portii si Turnul de Paza – reflecta buna organizare a comunitatii.
In interiorul cetatii se afla o capela, din care astazi nu a mai ramas decat o ruina. Singura urma intacta este fantana adanca de 65 de m care se spune ca face legatura, printr-un tunel subteran, intre incinta cetatii si centrul comunei Saschiz.Ca si stil arhitectonic, cetatea apartine perioadei de trecere de la stilul romanic la cel gotic (este terminata in secolul al XIV-lea), fapt confirmat de acoperisul intr-o singura panta si de gurile de tragere prevazute cu o grinda din lemn care se putea roti pentru a putea inlesni ochirea cu ghiulele si arcuri de sageti. Detaliile tehnice sunt insa depasite de frumusetea ruinei care isi proiecteaza silueta fantomatica printre copacii de pe marginea drumului de acces, invitand calatorii sa-si elibereze imaginatia printre zidurile ei.
S-a descoperit că astronauții procesează sarcinile mai lent în spațiu
Acum 24 de minute
Un comentariu:
Foarte, foarte frumos la Saschiz, se ajunge greu la Cetate dar merita! Si podul acoperit cu roata unei foste mori de apa de pe drumul din spatele Bisericii e atat de frumos...
Trimiteți un comentariu